UE se pregăteşte să primeacă membri noi. Despre sustenabilitate şi protecţie a mediului în ţările candidate

Uniunea Europeană se pregăteşte să primeacă membri noi la 13 ani de la ultima extindere, când ni s-a alăturat Croaţia. Nu e un proces facil, pentru că o Uniune mai mare are nevoie de o reformă internă, reguli noi şi un cadru înnoit de funcţionare, care să permită luarea deciziilor în 30, sau, de ce nu, 35 de membri.

Continuăm astăzi seria de reportaje despre cum se pregătesc ţările candidate pentru a se alătura Uniunii Europene, care sunt aşteptările şi speranţele vecinilor noştri de la est şi din Balcanii de vest. Astăzi, episodul al cincilea si ultimul, despre sustenabilitate şi protecţie a mediului în ţările candidate, realizat împreună cu colegii noştri de la televiziunile publice din republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Albania.  

REPUBLICA MOLDOVA

Ne aflăm la Chișinău, la o berărie cu adânci rădăcini istorice, unde tradiția este completată de o transformare tehnologică axată pe protecția mediului, transformând compania într-un model de economie circulară. Exemple concrete includ reutilizarea cerealelor uzate rezultate în urma procesului de fierbere a mustului, care sunt vândute ca hrană pentru animale și pești, precum și captarea și reutilizarea dioxidului de carbon.

Ruslan Țărnă, director de berărie: „În timpul procesului de fermentare a berii, se eliberează CO₂. În trecut, acest CO₂ era emis în atmosferă, în timp ce, în același timp, trebuia să achiziționăm CO₂ pentru producția de bere. Din 2008, am implementat o nouă tehnologie de recuperare a CO₂ care ne permite să purificăm acest gaz și să îl reutilizăm în procesul de fabricare a berii. Drept urmare, nu mai eliberăm emisii de CO₂ în atmosferă.”

MUNTENEGRU

Salina Ulcinj, una dintre ultimele zone umede rămase în partea de coastă a Muntenegrului și în regiunea mediteraneană mai largă, un habitat important pentru păsări, intră în sfârșit într-o nouă fază de dezvoltare. Semnarea recentă a acordului privind înființarea unei companii care va administra Parcul Natural Salina Ulcinj i-a atras în mod special pe cei care au fost recunoscuți de ani de zile ca actori cheie în protejarea acestei zone importante.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Oportunitățile pe care le au tinerii din ţările candidate

Ksenija Medenica, Centrul pentru protecția și cercetarea păsărilor: “Dacă acest habitat ar înceta să existe, dacă nu l-am mai avea în această formă, motiv pentru care pledăm pentru protejarea sa atât de mult timp, ar fi o problemă serioasă nu numai în Muntenegru, ci și dincolo de aceasta. Tocmai de aceea, protejarea Salinei Ulcinj este una dintre condițiile pentru închiderea Capitolului 27, ceea ce confirmă suficient conștientizarea UE cu privire la cât de importantă este această zonă, deoarece acestea nu sunt păsări migratoare, nu sunt doar păsările noastre, ci păsări din Europa și din întreaga lume”.

BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA

Într-un climat de diviziune politică crescândă, problemele de mediu reprezintă un subiect de rar consens în cadrul societății bosniace. Printre numeroasele preocupări ecologice, toate nivelurile de guvernare se opun planurilor deepozitare a deșeurilor nucleare radioactive ale croaţilor de la Trgovska Gor, o zonă de la frontiera cu vecina Croaţia, membră deja a Uniunii Europene. Bosnia şi Herzegovina solicită intervenția UE și a instituțiilor internaționale. Experții avertizează că eliminarea deșeurilor radioactive ar pune în pericol nu doar mediul înconjurător, ci și sănătatea a 250.000 de locuitori din 13 municipalități din bazinul râului Una. Ecologiștii semnalează, de asemenea, încălcări ale Convenției de la Aarhus privind protecția mediului și drepturile omului.

Igor Lukac, viceprimar Novi Sad: „Suntem convinși că Croația a încălcat toate convențiile internaționale privind problemele de mediu, precum și viața și drepturile omului în Bosnia și Herțegovina”.

Autorităţile bosniace sunt unanime în poziția că ar trebui utilizate măsuri legale la nivel internațional pentru a preveni depozitarea deșeurilor nucleare la granița cu Bosnia și Herțegovina.

KOSOVO

Dukagjin Berisha este proprietarul singurei fabrici din Kosovo care se ocupă cu reciclarea sticlei. De la deschiderea sa, acum șase ani, a angajat mai mulți lucrători și produce o gamă de produse fabricate din sticlă reciclată, care sunt exportate în țările Uniunii Europene.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Investițiile pe care le aduce apartenenţa la Uniunea Europeană

„Ideea s-a născut din dragostea pentru mediu și, ca antreprenor, am combinat aceste două domenii – reciclarea și construcțiile. Reciclarea sticlei are multe aplicații. Printre produsele pe care le fabricăm se numără mese fabricate din pietriș de sticlă concasat, precum și nisip de sticlă folosit pentru filtrarea apei din piscine, care este la mare căutare”, spune acesta.

Berisha subliniază că a primit sprijin din partea unei organizații internaționale, dar face apel la toate părțile interesate să contribuie pentru a beneficia de economia circulară, un termen care a fost folosit din ce în ce mai mult în ultima vreme.

MACEDONIA DE NORD

În Macedonia de Nord Patru elevi de liceu din Kočani, orașul aurului alb, sunt inventatorii unei paste de curățat ecologice și organice. Inspirați de problema cojilor de orez, care sunt arse în fiecare an și poluează aerul și solul, Sara, Matea, Mia și Velinčo au decis să transforme deșeurile într-o resursă. Ideea lor a fost recunoscută la competiția națională pentru inovații ecologice, organizată de Facultatea de Inginerie Mecanică din Skopje. Recunoașterea a venit la o lună după tragedia din clubul de noapte „Pulse” din Kočani.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Care sunt beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană

Velinco Citanov, licean: „Îmi doresc să devin inginer și voi merge la o facultate tehnică, dar voi continua cu viziunea și cu această idee, astfel încât să obținem succesul”.

Mia Andreeva, liceană: „Sperăm că cineva va fi interesat de ideea noastră și va dori să ne ajute, astfel încât să ne putem realiza cumva visul pentru acest produs”.

ALBANIA

Problemele legate de mediu și schimbările climatice atrag din ce în ce mai mult atenția publicului, pe măsură ce Albania avansează în procesul său de integrare europeană. Pe măsură ce țara progresează în negocierile cu Uniunea Europeană, Capitolul 27 – care acoperă mediul și schimbările climatice – se remarcă ca fiind unul dintre cele mai importante, dar și unul dintre cele mai solicitante capitole. Capitolul 27 este considerat deosebit de dificil din cauza reformelor ample și a investițiilor financiare semnificative pe care le necesită. Acesta implică nu doar alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene, ci și asigurarea faptului că aceste legi sunt implementate corect în practică.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Stadiul reformei justiţiei din ţările candidate

Elda Xhumari, ministru adjunct al Mediului: „Capitolul 27 este printre cele mai dificile și costisitoare din acest proces. Este complex și necesită o muncă extinsă, atât în ​​elaborarea legislației, cât și în implementare. Cu toate acestea, cu sprijinul partenerilor de program, avansăm cu măsurile necesare, atât în ​​pregătirea cadrului legal, cât și în implementarea concretă a acestuia”.

SERBIA

Aerul poluat, gropile de gunoi necontrolate și apele uzate insuficient purificate – acestea sunt probleme cu care Serbia se confruntă de ani de zile. În același timp, prin procesul de armonizare cu Uniunea Europeană, domeniul mediului devine unul dintre cele mai solicitante capitole. Agenda Verde pentru Balcanii de Vest implică o transformare profundă a energiei, economiei și gestionării resurselor.

Sara Pevkov, ministru pentru protecția mediului: “Agenda verde pentru Balcanii de Vest nu este doar o listă de activități pe care trebuie să le implementăm, ci un plan concret pentru a avea râuri mai curate, mai puține deșeuri și o calitate a aerului mai bună. Din 2022 până în prezent, cu sprijinul diverșilor parteneri din UE și PNUD, peste 56 de milioane de dolari au fost investiți în peste 90 de proiecte. Și nu ne vom opri aici”.

Agenda Verde face parte din foaia de parcurs pentru integrarea în UE. Pactul Verde răspunde apelului cetățenilor, în special al tinerilor, pentru acțiuni climatice. Acesta stabilește un plan pentru transformarea economiei, energiei și transporturilor europene. Se prevede o reducere a emisiilor cu cel puțin 50% până în 2030, în timp ce obiectivul neutralității climatice până în 2050 este obligatoriu din punct de vedere juridic prin Legea europeană a climei.