Scandal ecologic în Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Organizația Greenpeace acuză o poluare masivă cu fluide specifice navelor. Răspunsul Autorității Navale Române

Scandal ecologic uriaș în Marea Neagră, chiar în perimetrul proiectului Neptun Deep. Organizația Greenpeace acuză o poluare masivă cu fluide specifice navelor, întinsă pe o suprafață record, echivalentă cu peste șase mii de terenuri de fotbal.

Organizația Greenpeace spune că totul ar fi început pe data de 10 martie anul acesta, când sateliți europeni, dar și o platformă de inteligență artificială, ar fi detectat în largul Mării Negre o pată uriașă, care ar fi avut o lungime de peste 100 km și o suprafață totală de 45 km².

CITIȚI ȘI – OMV Petrom și Romgaz resping acuzațiile privind o posibilă poluare în perimetrul Neptun Deep

De altfel, reprezentanții Greenpeace indică și un vinovat. Ar fi vorba despre o navă care deservește platforma utilizată în proiectul Neptun Deep.

”Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre și iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom și Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore. Prin intermediul sateliților, Greenpeace România monitorizează constant apele maritime ale României, inclusiv perimetrul Neptun Deep, pentru a verifica cum se desfășoară lucrările de foraj offshore și activitățile conexe. Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal. Autoritatea Navală Română (ANR) nu a trimis o echipă de constatare pe mare, clasând cazul din birou”, a precizat Organizația Greenpeace într-un comunicat.

Cei de la ONG susțin faptul că Autoritatea Navală Română ar fi fost informată de către autoritățile europene despre această situație, însă autoritatea nu ar fi trimis în larg echipe de control, catalogând această situație ca fiind una fără pericol, întrucât este o distanță foarte mare față de țărm.

Autoritatea Navală Română: Nu exista niciun risc

”Sistemul european de monitorizare prin satelit CleanSeaNet transmite frecvent alerte automate atunci când detectează anomalii pe suprafața apei. Însă, satelitul nu distinge chimic substanțele, ci înregistrează „pete întunecate” cauzate de modificarea texturii valurilor. Alerta satelitară din data de 10.03.2026, la care se face referire, a fost clasificată de la început cu Cod Verde. În limbajul specialiștilor, un cod verde înseamnă un nivel scăzut de încredere că poluarea este reală. Factorii analizați indică clar că este foarte puțin probabil să fie vorba de petrol mineral sau de o deversare ilegală”, a explicat Autoritatea Navală Română într-un comunicat.

”Spre deosebire de o monitorizare continuă în timp real, imaginile satelitare oferă doar o  „fotografie” statică la un anumit moment dat. În cazul alertei din data de 10.03.2026, tocmai pe baza acestor constrângeri și a calculelor tehnice riguroase efectuate ulterior, s-a stabilit că o verificare fizică la fața locului nu se justifica și nu a mai avut loc. Corelând codul verde de încredere scăzută cu dinamica elementelor hidrometeorologice și, mai ales, cu distanța considerabilă de aproximativ 80 de mile marine (aproximativ 148 km) față de țărm, datele au demonstrat matematic că deplasarea resurselor navale pe o asemenea distanță nu era necesară”, mai arată sursa citată.

ANR a atras atenția asupra „alarmelor fals pozitive” ale sistemelor satelitare de tip radar.

Mai mult, Autoritatea Navală spune că suprafața în cauză este mult mai mică decât cea indicată de Greenpeace.

”În timp ce în spațiul public se vehiculează cifra alarmantă de 45 km², suprafața reală estimată a amprentei inițiale din satelit a fost de aproximativ 26 km². Această discrepanță majoră arată modul în care cifrele sunt amplificate în mod artificial pentru a genera impact emoțional, ignorându-se datele tehnice oficiale. Mai mult, chiar dacă o pată se întinde pe o suprafață mare, asta nu înseamnă că acolo există un volum uriaș de poluant.(…) Fără o analiză vizuală la fața locului, suprafața brută raportată de satelit nu reflectă realitatea din teren”, a adăugat sursa citată.

ANR precizat că orice alertă satelitară urmează o procedură legală strictă. ”Distanța față de țărm și condițiile hidrometeorologice (viteza vântului, direcția curentului, agitația mării) reprezintă criteriile fundamentale în funcție de care se decide modul de acțiune”.

Autoritatea Navală Română atrage atenția asupra ”deserviciului major pe care filiala Greenpeace CEE România îl face publicului larg și autorităților prin propagarea unor informații parțiale și vădit exagerate”.

”Lansarea în spațiul public a unor cifre diferite de realitate (precum suprafața de 45 km²) și folosirea unor termeni alarmanți nu fac altceva decât să creeze o panică nejustificată în rândul populației. De asemenea, aceste acțiuni pun presiune inutilă pe resursele operative ale statului român, care sunt mobilizate exemplar la fiecare alertă”, a explicat sursa citată.

OMV Petrom și Romgaz infirmă datele despre la o deversare accidentală poluantă în perimetrul Neptun Deep, legată de operațiunile curente.

Planul de răspuns al României la poluarea marină, complet depășit

De asemenea, Autoritatea Navală Română nu este singura instituție către care Greenpeace arată cu degetul și o acuză de una dintre cele mai mari poluări a României, ci și alte autorități ale statului, acuzând România că, deși dorește să devină hub energetic în Marea Neagră, are un plan total depășit de combatere a poluării maritime.

„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, Coordonator Campanii, Greenpeace România.

Greenpeace România transmite că solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, ”asumarea de urgență a responsabilității pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident reală și transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu.”