Tradițiile de Ignat, sub semnul crizei. Mulți oameni preferă să cumpere carnea de la supermarket, în loc să mai crească porci în gospodării

Tradiția Ignatului din satele românești se pierde în negura timpului, însă istoricii spun că ritualul sacrificiului datează din era precreștină.

În lumea romană, acest sacrificiu avea loc între 17 şi 30 decembrie, în cinstea lui Saturn, zeu teluric, care proteja recoltele vitale din anul următor.

În zilele noastre, obiceiul ignatului s-a păstrat în special la sate, dar a fost adaptat după posibilitățile oamenilor.

În județul Neamț, mulți gospodari au tăiat porcii înainte de ignat, ca să aibă timp pentru a prepara bunătățile de pe masa de Crăciun.

În ultimii ani, multe familii din mediul rural au renunțat la creșterea porcilor în gospodărie. Lipsa timpului, costurile mari cu furajele, dar și munca fizică grea i-au descurajat pe mulți săteni să mai crească animale. Așa că unii preferă să cumpere carnea de porc de la producători locali sau de la supermarket.

Dacă tradiția sacrificiului s-a cam pierdut în satele românești, altele încă mai rezistă, cum ar fi prepararea turtelor cu julfă, denumite și „Scutecele Domnului”. În această perioadă, gospodinele pregătesc un aluat cu straturi de nucă, miere și semințe măcinate de cânepă. Desertul se mănâncă în Ajunul Crăciunului.