Cum a devenit UE un simbol de forță pe rețelele sociale. Tinerii europeni nu mai vor o Uniune „slabă”

Clipuri cu soldați europeni futuristici, hărți cu o Uniune Europeană extinsă și mesaje de forță circulă masiv pe rețelele sociale. Dincolo de meme-uri și imagini generate de inteligența artificială, tot mai mulți tineri europeni își exprimă online frustrarea față de slăbiciunea politică a UE și dorința pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai capabilă să se apere într-o lume tot mai instabilă, arată o analiză POLITICO.

Fenomenul a explodat în ultimii doi ani pe platforme precum X, TikTok și Instagram, unde meme-uri, clipuri video și postere digitale au adunat miliarde de vizualizări, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, al tensiunilor comerciale cu Statele Unite și al criticilor dure venite din partea președintelui american Donald Trump și a lui Elon Musk.

O Europă imaginară, dar puternică

Acest tip de conținut descrie o Uniune Europeană transformată într-o Federație Europeană, un imperiu paneuropean sau „Statele Unite ale Europei”. Creatorii folosesc frecvent:

• postere de propagandă în stil sovietic, cu simbolurile UE;
• filmări aeriene spectaculoase cu monumente europene;
• meme-uri care compară favorabil Europa cu Statele Unite, mai ales în privința culturii muncii, calității vieții și patrimoniului cultural.

Deși acest univers digital contrastează puternic cu realitatea unei UE fragmentate politic, creatorii spun că scopul nu este realismul, ci inspirarea unui sentiment de forță, direcție și posibilitate.

Tineri sub 35 de ani și ideologii diferite

POLITICO a discutat cu 11 administratori ai unor astfel de conturi și a constatat că sunt persoane reale, cu viziuni politice variate – de la stânga la extrema dreaptă. Unii se definesc drept „Eurofed”, adică federaliști europeni, alții ca imperialiști paneuropeni preocupați de apărarea unei „civilizații europene”.

Elementul comun este vârsta: toți au sub 35 de ani. Potrivit Christelle Savall, președinta Asociației Tinerilor Federaliști din Europa, tinerii caută să scape de sentimentul de neputință geopolitică și să recâștige un sentiment de acțiune și suveranitate.

Sprijinul pentru UE, la niveluri record

Contrar percepției dominante conform căreia extrema dreaptă ar fi singura forță politică în creștere, mai multe sondaje indică un sprijin tot mai mare pentru integrarea europeană.

Sondajul Eurobarometru din 2025 arată majorități clare în favoarea unei politici de securitate și apărare mai integrate. Într-un sondaj realizat în nouă state europene, 69% dintre germani susțin ideea unei armate europene – o propunere considerată mult timp nerealistă.

Această schimbare de atitudine se reflectă și în politică. Partidul paneuropean Volt Europa și-a extins prezența în Parlamentul European, iar în Olanda, politicianul centrist Rob Jettens, considerat apropiat de ideile pro-europene, a obținut recent cele mai multe voturi.

De la meme-uri la mișcări reale

Pentru unii observatori, fenomenul pro-UE nu mai este doar online. Analistul de politică externă Joseph de Weck consideră că presa și liderii europeni subestimează această schimbare, concentrându-se excesiv pe extrema dreaptă.

El susține că marea dezbatere a viitorului nu va fi despre destrămarea UE, ci despre forma pe care o va lua o Uniune mai federalizată. Potrivit acestuia, chiar și partidele de extremă dreaptă nu mai contestă existența UE, ci doar anumite politici ale Bruxelles-ului.

O idee veche, o dezbatere relansată

Ideea unei Europe unite nu este nouă. Victor Hugo vorbea încă din 1849 despre o „frăție europeană”, iar după Al Doilea Război Mondial au fost puse bazele Comunității Economice Europene. În 1963, președintele american John F. Kennedy susținea crearea unor „State Unite ale Europei”.

Totuși, viziunea federalistă s-a lovit constant de naționalismul liderilor europeni. Deși UE a introdus moneda euro, spațiul Schengen și a eliminat controalele la frontieră, ideea unei armate comune sau a unei uniuni fiscale profunde a fost constant respinsă.

„Eurorealismul” liderilor și frustrările tinerilor

Chiar și lideri considerați pro-europeni, precum Emmanuel Macron, par să fi adoptat o abordare mai prudentă. Fostul premier italian Mario Draghi a vorbit recent despre un „federalism pragmatic”, bazat pe cooperări punctuale, nu pe salturi majore.

În contrast, tinerii pro-europeni cer reforme structurale, precum alegerea directă a președintelui Comisiei Europene. Organizațiile federaliste raportează creșteri semnificative ale numărului de membri, stimulate de tensiunile cu SUA și de percepția că UE este tratată ca un actor slab pe scena globală.

Diviziuni interne în tabăra pro-UE

Mișcarea nu este omogenă. În comunitățile online există conflicte între federaliștii moderați și grupuri de extremă dreaptă care resping Bruxelles-ul, dar susțin o Europă puternică, omogenă cultural și etnic.

Principalele linii de fractură sunt politica migrației și identitatea europeană. Unii susțin o Europă deschisă și pluralistă, alții promovează o viziune exclusivistă, creștină și etnic omogenă.

Europa, între declin și renaștere

Pentru mulți tineri, Europa a fost mult timp percepută ca un actor în declin, afectat de stagnare economică, îmbătrânirea populației, terorism și presiuni geopolitice. Valul pro-european actual este o reacție directă la această percepție.

Deși liderii populiști continuă să domine titlurile, realitatea este că niciunul dintre ei nu mai cere ieșirea din UE. Chiar și guvernele critice față de Bruxelles afirmă că văd viitorul țării lor în interiorul Uniunii.

O schimbare de generație în politică

Potrivit analiștilor, această efervescență pro-europeană ar putea alimenta apariția unei noi generații de politicieni mai deschis federaliști decât predecesorii lor. Deocamdată, fenomenul se manifestă mai ales online, dar semnalele arată că ar putea avea consecințe politice reale în anii următori.