Tinerii din Orient, aflați la studii în România, cu gândul la rudele de acasă

Studenții din Orientul Mijlociu care studiază în România sunt mereu cu gândul la rudele de acasă. Citesc cu spaimă știrile despre explozii și șuieratul amenințător al rachetelor, care seamănă teroare în fiecare zi. În aceste condiții este greu de luat legătura cu cei dragi și toți își doresc ca acest coșmar să se termine cât mai repede.

Hatem este din Yemen și a venit în România pentru studii. Acum este medic rezident și președinte al Ligii Studenților Străini de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. Are aproape 100 de colegi din Cipru, Israel, Iran și Yemen.

Veștile din Golf îi țin permanent în tensiune mai ales că pot din ce în ce mai greu să ia legătura cu rudele rămase acasă. Știu că își construiesc adăposturi și stau mai mult în case.

Sin Hatem Bn Shryan Aljabwobi: E foarte tenstionată situația acolo. Studenții de aici se tem pentru familiile lor de acolo, unde cad rachete și nu au voie să trimită video prin internet. Multe restricții. La fel și în Israel. Nu au voie să comunice, să facă video.

În țările din Golf, societatea este divizată. Mulți civili sunt îngroziți, dar alții stau cu arma în mână.

Sin Hatem Bn Shryan Aljabwobi: Am făcut armata 2 anim înainte să vin în România. Știu cum e, cum sunt pregătiți. Oamenii nu se luptă pentru salariu, se luptă pentru existență, pentru religie. Vor să meargă la război, sunt pregătiți de mici pentru asta.

Cel mai greu le este iranienilor. Una dintre studente a acceptat cu greu să vorbească, și doar la telefon. Se teme pentru siguranță ei și a familiei.

Hamza, un iordanian care studiază la noi tehnică dentară, spune că atunci când țară să a fost ținta rachetelor iraniene, a avut cele mai grele zile din viața lui.

Sin Hamza  – student: Acum e siguranță în Aman, e bine. Am vorbit. Sunt bine. Au zis că este multă gălăgie de la rachete. Le-au văzut pe cer trecând dronele, rachetele? Da. Sper ca toată lumea să fie în siguranță, fără război, în pace. Te-ai întoarce acasă? Sper, când se termină războiul, da.

Studenții veniți din țările care sunt acum în conflict  se tem că luptele nu se vor încheia curând. Iar la mii de kilometri distanță de cei dragi, nu pot decât să îi sprijine moral pe cei care trăiesc coșmarul bombardamentelor.