Tinerii din administrația publică: între dorința de schimbare și realitatea sistemului

Un chestionar lansat de Asociația Tinerilor din Administrația Publică arată o imagine sinceră asupra noii generații care lucrează în instituțiile statului. Mulți tineri rămân din dorința de stabilitate și din convingerea că pot schimba ceva în interiorul sistemului, dar se confruntă cu frustrări legate de birocrație, lipsa meritocrației și salariile mici.

Răspunsurile tinerilor din administrația publică descriu un echilibru fragil între motivație și dezamăgire. În timp ce unii apreciază siguranța locului de muncă și posibilitatea de a contribui la binele comunității, alții spun că simt stagnare, blocaje și lipsă de recunoaștere profesională.

Șapte din zece tineri consideră că salariile din sistemul public sunt necompetitive și insuficiente pentru o carieră pe termen lung. Jumătate dintre respondenți cred că eventualele reduceri salariale ar trebui analizate pe baza performanței fiecărei instituții, nu aplicate uniform.

Opt din zece afirmă că, în cazul scăderii salariilor, ar căuta un alt loc de muncă sau și-ar reduce implicarea. În același timp, șapte din zece consideră că procesul de recrutare a fost transparent, dar prea birocratic și rigid, cu un deficit de meritocrație.

Printre principalele surse de satisfacție se numără contribuția pozitivă la viața comunității și stabilitatea locului de muncă. Totuși, doar patru din zece ar recomanda o carieră în administrația publică, iar șase din zece cred că sistemul nu merge în direcția bună.

Mesajul transmis este destul de clar: administrația publică îi poate păstra pe tineri doar dacă devine un mediu corect, modern și motivant, bazat pe merit, respect și transparență. În lipsa acestor schimbări, cei mai competenți riscă să plece spre mediul privat sau către instituții internaționale.

Chestionarul „De ce (mai) rămânem?” a fost realizat de Asociația Tinerilor din Administrația Publică (ATAP) în august 2025 și a fost completat de 568 de tineri care lucrează în administrația publică, la nivel local și central.

Participanții au vârste între 19 și 35 de ani și provin din majoritatea județelor țării. Colectarea datelor s-a făcut online, prin completare voluntară, fără selecție probabilistică. Marja de eroare teoretică este de ±3,7%, la un nivel de încredere de 95%.