The Economist: Dreapta radicală din România pare puternică într-un an cu patru alegeri

Nu este clar dacă majoritatea naţionaliştilor populişti cred că Europa a fost vreodată măreaţă. Dar „Make Europe Great Again” a fost sloganul de pe şepcile de baseball purtate la o conferinţă internaţională de la Bucureşti a dreptei radicale, organizată la sfârşitul lunii aprilie de Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), se arată într-un articol publicat de revista The Economist.

Vorbitorii au denunţat ”invadarea” Europei de către musulmani şi a Americii de către migranţii ilegali. Au existat aplauze prelungite când a fost menţionat numele lui Donald Trump şi când vorbitorii au denunţat ”ideologia” homosexuală şi trans şi birocraţii ”fără Dumnezeu” de la Bruxelles.

Pentru AUR, evenimentul, desfăşurat în sălile vaste ale clădirii Parlamentului, a fost mai puţin despre formarea unităţii internaţionale, și mai mult despre campania naţională.

România organizează patru seturi de alegeri în acest an. Partidul este adeptul publicităţii: videoclipurile sale pe TikTok sunt isteţe; afişele sale electorale uriaşe îl prezintă pe Vlad Țepeș.

Rezultatele alegerilor ”vor stabili agenda politică pentru următorii zece ani”, spune Remus Stefureac, şeful Inscop Research, o firmă de sondaje.

Pe 9 iunie, românii votează la alegerile europene şi locale. Mai târziu, în cursul anului, vor vota în cele prezidenţiale şi parlamentare.

Românii au fost şocaţi când AUR, partid fondat în 2019, a luat 9,1% din voturi la alegerile generale din anul următor.

Guvernul actual este o mare coaliţie formată din liberalii de centru dreapta şi social-democraţii de centru-stânga.

O mare parte a anului 2023 AUR a fost al doilea cel mai popular partid, cu un sprijin de aproximativ 20% în sondajele de opinie (de atunci a scăzut la 17%).

Asta a determinat partidele de guvernământ să candideze pe o listă comună pentru alegerile europene.

Premierul Marcel Ciolacu a promis că ”va apăra România de extremism”.

Cei patru piloni principali ai programului AUR sunt libertatea, creştinismul, familia şi ”unitatea naţiunii”.

Aceştia sunt suficient de vagi pentru a atrage un spectru larg de susţinători, inclusiv de xenofobi de extremă-dreapta, oponenţi ai căsătoriilor gay şi econaţionalişti care cred că firmele străine exploatează pe nedrept resursele naturale ale României.

Partidul este, de asemenea, popular, spune Stefureac, printre românii din străinătate, care se simt că occidentalii snobi îi tratează ca europeni de rangul doi.

Alianta dintre cele două mari partide centriste a creat mai mult spaţiu pentru opoziţie radicală. Deşi liderul AUR, George Simion, spune că Vladimir Putin şi alţi lideri ruşi sunt ”ucigaşi”, mulţi văd partidul ca fiind subtil prorus.

Accentul său pe unitatea naţională poate fi interpretat ca însemnând că doreşte să anexeze părţi ale Ucrainei care au fost ale României până în 1940.

Simion spune că este imposibil ”să ne întoarcem cu 100 de ani în urmă”, dar că ”ne dorim ca drepturile românilor care trăiesc în Ucraina acum să fie respectate.”

Majoritatea românilor văd Rusia ca pe o putere imperială opresivă şi un partid prorus are în jurul a 5% în sondaje.

Simion se îndepărtează acum de rădăcinile sale radicale. Giorgia Meloni, premierul Italiei, a avut un parcurs similar; iar el o vede ca pe un model.

Părăsirea UE ar fi ”un dezastru”, spune el, dar ”Nu vrem un superstat”. Poate că se uită la sondaje: un sondaj realizat de Globsec, un think-tank, a constatat că 71% dintre români cred că UE dictează politica României, care nu are putere să o influenţeze.

Între timp, 38% dintre români cred că naţionalismul de extremă-dreapta este o ameninţare.

Virajul spre centru poate atrage mai multe voturi pentru AUR anul acesta. Vor avea patru șanse, conchide The Economist.