În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Cristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și legenda balaurului

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este prăznuit în fiecare an la 23 aprilie atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Catolică. Imaginea sa este asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în biserica creştină, până la sacrificiul suprem, deşi istoria vieţii sale este destul de puţin cunoscută şi de-a lungul timpului au apărut multe legende avându-l ca erou şi tradiţii sau obiceiuri populare.
Dragobete / satulgaspar.blogspot.com

Pe 24 februarie, Dragobetele sărută fetele

În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul

În 26 şi 27 octombrie, sărbătorirea Sfinţilor Dimitrie. Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale. Cine este Sfântul Dimitrie cel Nou, cel care ocroteşte Bucureştiul din 1792

În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti. În cele două zile, peste 300 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica.

1 octombrie, Procoavele sau Sărbătoarea părului

În calendarul popular, prima zi a lunii octombrie era consacrată Sfântului Procoavă, iar creştinii ortodocşi serbează Acoperământul Maicii Domnului. De-a lungul timpului, între sărbătoarea populară şi cea creştină s-a produs un mixaj, iar semnificaţia sărbătorii de pe 1 octombrie s-a rezumat la importanţa pe care o aveau feluritele acoperăminte (procoveţe), în special pentru femei.

În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Hristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și legenda balaurului

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este prăznuit în fiecare an la 23 aprilie atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Catolică. Imaginea sa este asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în biserica creştină, până la sacrificiul suprem, deşi istoria vieţii sale este destul de puţin cunoscută şi de-a lungul timpului au apărut multe legende avându-l ca erou şi tradiţii sau obiceiuri populare.

Vâltorile, ”strămoșul mașinii de spălat haine”. Într-o comună din Bistrița-Năsăud localnicii încă le folosesc. În săptămâna dinaintea Paștelui la văltoare este aglomerație

În Săptămâna Mare gospodinele pregătesc bucatele de Paște, dar se ocupă și de primenirea caselor. La sate se curaţă covoarele și păturile, iar în unele zone din Transilvania vâltorile sunt cele mai bune mașini de spălat naturale. În Bistrița-Năsăud se mai găsesc astfel de vâltori doar în comuna Șanț. Iar una dintre acestea se găsește lângă casa celei mai în vârstă femei din sat, care supraveghează totul cu atenție.

Ultima Oră

Cele mai citite