consolidare clădiri
La 4 luni după cutremurul din martie 1977, Nicolae Ceaușescu a dat un ordin ca toate lucrările de consolidare a clădirilor afectate să fie oprite. Dictatorul voia ca la serbările din 23 August, în Bucureşti, să nu mai existe schele. Numai în Capitală, peste 10.000 de clădiri nu au fost consolidate nici până acum. Dictatorul i-a ameninţat chiar cu închisoarea pe constructori, dacă vor mai merge în casele oamenilor pentru a evalua pierderile.
46 de ani de la cutremurul cu magnitudine 7,4 din 1977. Noi măsuri pentru prevenirea dezastrelor
Se împlinesc 46 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României. Cu amintirea dureroasă a seismului din 4 martie 1977 şi după dezastrul din Turcia şi Siria, autorităţile accelerează, cel puţin pe hârtie, procedurile pentru consolidarea clădirilor aflate în pericol de prăbuşire. Şi care ar face zeci de mii de victime. Pentru că problema nu e dacă, ci când se va produce un cutremur major, spun responsabilii în domeniu. În aceste condiţii, guvernul încearcă să pregătească populaţia şi să recupereze timpul pierdut în privinţa imobilelor cu risc seismic.
Un cutremur major în Capitală ar afecta masiv zeci de mii de clădiri, estimează specialiștii. Numărul morților ar fi de ordinul miilor, iar cel al răniților, mult mai mare
Mii de morţi ar rezulta în urma unui cutremur major, numai în Bucureşti. Informaţia e cuprinsă în rapoartele oficiale ale autorităţilor şi e consecinţa unor analize legate de rezistenţa clădirilor şi a instalaţiilor critice la şocurile seismice. Concluziile trase de specialiştii din Bucureşti sunt îngrijorătoare şi, chiar dacă noul proiect de lege ce vizează consolidările clădirilor cu risc este lăudat, tot are scăpări, consideră unii experţi.

Cseke Attila: Au fost semnate contracte pentru consolidarea a 238 de clădiri, prin PNRR
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, transmite că până în prezent au fost încheiate 168 de contracte în vederea consolidării a 238 de clădiri din zone expuse riscului seismic, cu ajutorul finanţării PNRR.
Clădirile cu bulină roșie, problema nerezolvată a Capitalei. Prea puține dintre ele au fost reabilitate
În cazul unui seism major, Bucureştiul ar înregistra cele mai multe victime omeneşti şi pagube materiale, susțin specialiștii. Frica este împărțită și de locuitori și este alimentată şi de statisticile care arată că în ultimii 30 de ani, autorităţile au consolidat doar 30 de clădiri cu risc seismic.

Guvernul a modificat programul de consolidare a clădirilor. Expertiza de risc seismic şi auditul energetic - cheltuieli eligibile
Guvernul a modificat, miercuri, programul de consolidare de risc seismic a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice instituit prin Legea nr. 212/2022, incluzând raportul de expertiză şi certificatul de audit energetic în categoria de cheltuieli eligibile, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Ministrul Cseke Attila, despre reabilitarea clădirilor cu risc seismic: Finanțarea este 100% nerambursabilă. Nu cerem cofinanțare de la primărie, respectiv de la proprietarul apartamentului
Un program nou de consolidare seismică intră în vigoare din ianuarie 2023. Ministerul Dezvoltării Cseke Attila a anunțat, la emisiunea "3 ceasuri bune" de la TVR Info, că primăriile vor putea depune documentele pe o platformă digitală, ca să primească finanțare nerambursabilă.
Clădirile din centrul Capitalei, pericol pentru oameni. Mii de imobile degradate, bucureștenii trebuie să suporte costul întreg al reabilitării
Dacă va plac plimbările prin Centrul Vechi al Capitalei e bine să fiți din când în când mai vigilenți. În special atunci când treceți pe lângă acele clădiri cu bulină roșie sau ale căror fațade stau să cadă. Bucureștenii trebuie să suporte costul întreg al reabilitării și poate așa se explică miile de imobile degradate din centrul Capitalei. În alte orașe din țară, primăriile oferă stimulente proprietarilor care se îngrijesc de locuințele degradate.