Jumătate dintre tinerii din Generația Z trăiesc de la un salariu la altul, iar costul vieții de zi cu zi este cel mai mare motiv de îngrijorare, potrivit unui studiu recent. Aproape 40% dintre tinerii din Generația Z spun că mare parte din salariu se duce pe chirie, cumpărături și facturi.

În România anului 2025, antreprenoriatul nu este văzut ca o aventură liberă, ci ca o cursă contra cronometru. Sondajul „România de zi cu zi și spiritul antreprenorial”, analizat de Economedia.ro, arată limpede: majoritatea românilor percep mediul privat nu ca pe un spațiu de creștere, ci ca pe o luptă continuă cu sistemul, în care statul apare mai degrabă ca adversar decât ca partener. Imaginea dominantă este una vizuală și foarte puternică: pentru 37% dintre respondenți antreprenoriatul seamănă cu un „meci de box”, iar pentru o treime cu un traseu cu obstacole în care birocrația dictează ritmul. Doar sub 1% cred că statul și mediul privat formează o echipă. Concluzia? În mentalul public, drumul antreprenorial este plin de piedici. Când românii sunt întrebați ce blochează cel mai mult afacerile, răspunsurile sunt clare: birocrația este identificată drept obstacolul numărul unu, urmată de nivelul taxelor. Inițiatorul studiului subliniază un aspect important: „Birocrația este cea mai mare taxă pe inovație”. Interesant este felul în care publicul își imaginează „redesenarea României” ca organizație. Dacă țara ar fi o companie, respondenții ar schimba în primul rând sistemul de taxe – aproximativ o treime dintre ei –, apoi modul în care statul se raportează la antreprenori. În acest climat impredictibil, dorințele se împart: 26% vor un business de familie aici, dar aproape același procent – 23,5% – își doresc doar să câștige suficient de bine încât să poată pleca ulterior din România. În privința modelelor ideale, românii se uită spre Nord: peste 40% consideră că țările nordice sunt un reper, iar o treime preferă modelul german. Doar câteva procente cred că România funcționează astăzi ca un model viabil. Tocmai de aceea, concluzia autorului studiului merge în aceeași direcție: progresul real începe abia atunci când statul renunță la „frâna de mână” pusă inițiativei private.

Sectorul bancar global a atins un vârf istoric în 2024, cu un profit record de 1,2 trilioane de dolari, cea mai mare performanță înregistrată vreodată de orice industrie. Cu toate acestea, giganții financiari stau pe o bombă cu ceas digitală.

Din 1990 și până astăzi, românii nu au trăit doar crize punctuale, ci o stare cronică de austeritate, împărțită în trei etape distincte. Prima etapă a fost șocul sălbatic al anilor ’90, marcat de inflație galopantă și colaps industrial.

Impozitele pe case, mașini și investiții cresc: noul pachet fiscal, validat în Parlament

După avansurile puternice din anii trecuți, economia Rusiei este acum în declin. Veniturile din petrol s-au diminuat, iar deficitul bugetar este în creștere. Moscova are nevoie de bani pentru a-și menține stabilitatea financiară. Pentru a-i obține, puterea de la Kremlin a decis să taxeze populația și întreprinderile mici.