Sute de mii de pagini din dosarele Martin Luther King Jr au fost făcute publice, în ciuda opoziției familiei

Administrația Trump a publicat dosarele de supraveghere a lui Martin Luther King Jr. de către FBI, în ciuda opoziției familiei laureatului Nobel asasinat și a organizației pentru drepturi civile pe care acesta a condus-o până la moartea sa, în 1968.

Publicarea vizează peste 240.000 de pagini de documente care au fost ținute sub sigiliu printr-o decizie judecătorească din 1977, anul în care FBI a predat aceste documente Administrației Naționale a Arhivelor și Documentelor (National Archives and Records Administration).

Într-o declarație amplă publicată luni, cei doi copii în viață ai lui King, Martin III (67 de ani) și Bernice (62 de ani), au afirmat că uciderea tatălui lor a fost „o curiozitate publică captivantă timp de decenii”.

Cei doi au subliniat însă caracterul profund personal al acestui subiect și au cerut ca documentele „să fie privite în contextul lor istoric complet”.

Familia King a avut acces anticipat la aceste documente și a format echipe proprii care le-au analizat. Aceste eforturi au continuat chiar și după ce guvernul a permis accesul public.

Printre documente se află piste primite de FBI după asasinarea lui King, precum și detalii despre obsesia CIA față de orientarea lui King către mișcări internaționale împotriva războiului și sărăciei în anii dinaintea morții sale. Nu este clar, deocamdată, dacă documentele aduc informații noi despre viața lui King, Mișcarea pentru Drepturi Civile sau despre asasinarea sa, notează CNN.

„În calitate de copii ai dr. King și ai doamnei Coretta Scott King, moartea lui tragică a fost o durere profund personală — o pierdere devastatoare pentru soția, copiii și nepoata pe care nu a apucat s-o cunoască — o absență pe care familia noastră o resimte de peste 57 de ani”, au scris aceștia. „Le cerem celor care accesează aceste documente să o facă cu empatie, reținere și respect pentru durerea noastră continuă.” Ei au reiterat și convingerea îndelung susținută de familie conform căreia James Earl Ray, omul condamnat pentru asasinarea lui King, nu a fost singurul responsabil — dacă a fost responsabil.

Bernice King avea 5 ani când tatăl ei a fost ucis, la vârsta de 39 de ani. Martin III avea 10 ani.

Un comunicat al Biroului Directorului Informațiilor Naționale, condus de Tulsi Gabbard, a calificat această dezvăluire drept „fără precedent” și a precizat că multe dintre documente au fost digitalizate pentru prima dată. Gabbard l-a lăudat pe președintele Donald Trump pentru că a impulsionat acest demers.

Publicarea dosarelor — „transparență” pentru unii, „diversiune” pentru alții

Donald Trump a promis, în timpul campaniei prezidențiale, că va face publice dosarele legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy, din 1963. După preluarea mandatului, în ianuarie, Trump a semnat un ordin executiv pentru declasificarea acestor documente, precum și a celor legate de asasinatele din 1968 ale lui Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr.

Guvernul a desecretizat dosarele JFK în luna martie și a dezvăluit unele documente despre Robert F. Kennedy în aprilie.

Anunțul biroului Tulsi Gabbard a inclus și o declarație din partea Alvedei King, nepoata lui Martin Luther King Jr., o conservatoare vocală care s-a distanțat în trecut de copiii liderului drepturilor civile în privința mai multor subiecte — inclusiv asupra dosarelor FBI.

Alveda King a declarat că este „recunoscătoare președintelui Trump” pentru „transparența” de care a dat dovadă.

Separat, contul de social media al procurorului general Pam Bondi a publicat o fotografie cu aceasta alături de Alveda King.

Pe lângă faptul că duce la îndeplinire ordinul executiv emis în ianuarie, ultima dezvăluire servește și ca o posibilă „diversiune mediatică” pentru Trump, care încearcă să liniștească susținătorii nemulțumiți de modul în care administrația sa a gestionat dosarele legate de ancheta privind traficul sexual în care era implicat Jeffrey Epstein.

Epstein s-a sinucis în închisoare în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump, în timp ce aștepta procesul.

Vineri, Trump a ordonat Departamentului de Justiție să publice mărturiile din fața marelui juriu, dar nu a mers până la desecretizarea completă a dosarului.

Bernice King și Martin Luther King III nu l-au menționat pe Trump în declarația oficială emisă luni. Totuși, Bernice a postat ulterior pe contul ei personal de Instagram o fotografie alb-negru cu tatăl ei, însoțită de legenda: „Acum, desecretizați dosarele Epstein.”

Unii activiști pentru drepturile civile nu au ezitat să-l critice direct pe președintele Trump.

„Trump nu a publicat dosarele legate de asasinarea lui MLK din dorința de transparență sau justiție”, a spus reverendul Al Sharpton. „Este o tentativă disperată de a distrage atenția publicului de la scandalul Epstein și de la pierderea credibilității în rândul bazei sale MAGA.”

King Center, fondat de văduva lui King și condus acum de Bernice King, a emis o declarație separată față de cea a fraților King. Declarația centrului a calificat publicarea dosarelor drept o diversiune — dar nu doar una legată de scandalurile politice recente.

„Este un gest nefericit și nepotrivit în acest moment, având în vedere multitudinea de probleme presante și nedreptăți care afectează Statele Unite și societatea globală”, se arată în comunicatul King Center, care leagă aceste provocări de lupta dusă de MLK. „Răspunsul nostru colectiv la reaprinderea interesului pentru asasinarea unui adevărat mesager al păcii ar trebui să fie continuarea acestei lupte drepte.”

Documentele desecretizate oferă un adevărat tezaur de materiale pentru cercetători

Documentele despre King au fost, inițial, destinate să rămână sigilate până în 2027, însă avocații Departamentului de Justiție au solicitat unui judecător federal ridicarea ordinului de sigilare înainte de termen. Istorici, jurnaliști și pasionați de istorie s-au pregătit să studieze aceste documente pentru a obține noi informații despre asasinarea lui Martin Luther King Jr., comisă pe 4 aprilie 1968, la Memphis, Tennessee.

Southern Christian Leadership Conference (SCLC), organizație cofondată de King în 1957, în perioada în care Mișcarea pentru Drepturi Civile înflorea, s-a opus publicării documentelor.

Reprezentanții organizației, alături de familia King, au argumentat că FBI a supravegheat ilegal activitatea lui King și a altor lideri ai mișcării, interceptându-le telefoanele și punând microfoane în birouri cu scopul de a-i discredita.

Este bine cunoscut faptul că directorul FBI de la acea vreme, J. Edgar Hoover, era extrem de interesat — dacă nu chiar obsedat, notează CNN — de King și de alți activiști pe care îi considera radicali.

Documentele FBI desecretizate anterior arată cum agenția i-a interceptat convorbirile telefonice, i-a montat microfoane în camerele de hotel și a folosit informatori pentru a aduna informații compromițătoare despre el.

„A fost ținta neîncetată a unei campanii invazive, prădătoare și profund tulburătoare de dezinformare și supraveghere, orchestrată de J. Edgar Hoover prin intermediul FBI”, au scris copiii lui King în declarația lor.

„Scopul campaniei COINTELPRO a guvernului nu a fost doar de a monitoriza, ci de a discredita, destructura și distruge reputația tatălui nostru și întreaga Mișcare Americană pentru Drepturi Civile”, au continuat ei.

„Aceste acțiuni nu au reprezentat doar invazii ale vieții private, ci și atacuri deliberate asupra adevărului — subminând demnitatea și libertățile cetățenilor care luptau pentru justiție, cu intenția de a neutraliza pe oricine avea curajul să conteste status quo-ul.”

Copiii lui King au afirmat că susțin „transparența și responsabilitatea istorică”, dar se opun „oricăror atacuri asupra moștenirii tatălui nostru sau a tentativelor de a o instrumentaliza pentru a răspândi falsuri.”

Opoziția față de King a continuat să crească chiar și după ce Mișcarea pentru Drepturi Civile a determinat Congresul și pe președintele Lyndon B. Johnson să adopte Legea Drepturilor Civile din 1964 și Legea Dreptului la Vot din 1965.

După aceste victorii istorice, King și-a concentrat atenția asupra justiției economice și păcii internaționale. A devenit un critic vocal al capitalismului sălbatic și al războiului din Vietnam. Susținea că drepturile politice nu sunt suficiente într-o economie profund inegală.

Mulți reprezentanți ai establishmentului, inclusiv Hoover, îl considerau o amenințare comunistă.

Copiii lui King încă nu acceptă explicația oficială a asasinatului

Martin Luther King Jr. a fost asasinat în timp ce sprijinea protestul muncitorilor din serviciile de salubritate din Memphis — un moment care marca tranziția sa clară către lupta pentru justiție economică. James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinarea lui King, dar ulterior și-a retras declarația și și-a susținut nevinovăția până la moartea sa, în 1998.

Membrii familiei King și alte persoane apropriate au pus sub semnul întrebării de mult timp dacă Ray a acționat singur sau dacă a fost implicat cu adevărat.

Coretta Scott King, soția liderului pentru drepturi civile, a cerut redeschiderea anchetei, iar în 1998, procurorul general de atunci, Janet Reno, a dispus o reevaluare a cazului.

Departamentul de Justiție, în urma analizei, a concluzionat că „nu s-a găsit nimic care să contrazică hotărârea judecătorească din 1969, potrivit căreia James Earl Ray l-a ucis pe dr. King.”

În declarația lor recentă, Bernice King și Martin Luther King III au reafirmat convingerea că Ray a fost un țap ispășitor. Ei au invocat procesul civil din 1999 intentat de familia King, în care un juriu din Memphis a stabilit că Martin Luther King Jr. a fost victima unei conspirații.

„Pe măsură ce analizăm aceste dosare recent desecretizate,” au spus frații King, „vom evalua dacă ele oferă perspective suplimentare față de concluziile pe care familia noastră le-a acceptat deja.”