Ministrul austriac de Interne: Zona Schengen trebuie să devină mai bună, nu mai mare. Surse: Președinția spaniolă a Consiliului UE vrea să încheie dosarul aderării României la Schengen până la sfârșitul anului. Se negociază intens în aceste zile

Partea Română a început încrezătoare discuțiile din Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Relațiile româno-austriece sunt mult mai bune, iar negocierile promițătoare. Au anunțat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, de la Bruxelles și ministra de Externe, Luminița Odobescu din Statele Unite, fără a da însă detalii despre tratativele dintre București și Viena.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Extinderea spațiului Schengen e un subiect de interes pentru cetățenii români, pentru companiile românești, dar și pentru mediul de afaceri. Există foarte multe interese economice la mijloc. Eu mi-am propus să fiu concentart și realist.

Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe: Așteptăm ca Bulgaria să își rezolve problema cu Olanda. Lucrăm să identificăm o soluție cât mai curând posibil. Comunicarea cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă.

Deși recunoaște că există discuții bune și constructive cu românii și bulgarii, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, spune că granițele externe ale spațiului Schegen nu funcționează. Iar migrația ilegală este în creștere. Austriecii vor rapid o legislație mai puternică și dotare tehnică mai bună la frontiere. Gerhard Karner nu dă deloc șanse unei reuniuni speciale a Consiliului până la sfârșitul anului, care să reconsidere extinderea spațiului Schengen.

Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei: Eu am o părere și anume că Zona Schengen trebuie să devină mai bună și nu mai mare. În realitate Zona Schengen nu a fost niciodată atât de mică cum este actualmente. Ce vreau să spun cu asta este că în interiorul Uniunii Europene, în interiorul acordului Schengen există atât de multe controale la granițe ca niciodată. Germania, Austria, multe alte țări, Franța care efectuează controale la granițele cu vecinii pentru că este necesar din motive de securitate.

Și Bulgaria așteaptă ca Olanda să renunțe la veto. În timp ce instituțiile europene își declară toată susținerea, statele membre sunt precaute. Inclusiv Belgia, care va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie.

Nicole de Moor, secretar de stat pentru Azil și Migrație, Belgia: Sigur că vrem extinderea Schengen în viitor, dar acum trebuie să reformăm sistemul de azil și migrație, Europa trebuie să fie pregătită.

O rezoluție neobligatorie a Parlamentului European solicită ca Bulgaria și România să se alăture spațiului de liberă circulație până la sfârșitul acestui an. România și Bulgaria au fost însă respinse sistematic să adere la Schengen.

În ceea ce privește un consiliu JAI extraordinar este puțin probabil pentru că Austria are alegeri anul viitor și pentru a nu supăra electoratul lui Karl Nehammer s-ar putea merge pe o variantă mai puțin cunoscută, dar la fel de eficientă – prin COREPER.

Până la reuniunea ambasadorilor, trebuie să se lămurească chestiunea votului Olandei pentru Bulgaria. Acest lucru ar urma să se întâmple săptămâna următoare.

Kalin Stoyanov, ministru bulgar al Afacerilor Interne: Strategia noastră comună cu România e să continuăm să facem ceea ce e necesar și să continuăm cooperarea pentru a asigura securitatea frontierei comune. Sunt optimist. Nu exclud un consiliu extraordinar, dar această decizie poate fi luată și la urmatorul consiliu JAI, în COREPER, sunt multe alte forumuri unde poata fi luată această decizie.

–––––––––

În reuniunea de marţi a miniştrilor de Interne din UE nu exista un vot privind aderarea României la Schengen, ci doar o discuţie privind situaţia la zi a acestui dosar.

Surse guvernamentale de la București au indicat ca nu este bine să ridicăm profilul acestei întâlniri și să facem prea multe proteste, deoarece se negociază intens în aceste zile, a transmis jurnalistul Lucian Pîrvoiu, în direct de la Bruxelles.

Oficial, avem încă opoziția Austriei, oficial Olanda se opune în continuare intrării Bulgariei în spațiul Schengen, însă lucrurile sunt total diferite față de anul trecut. Rotițele diplomatice au început să funcționeze, avem la Sofia un guvern pro-european în care ministrul de Externe este fosta comisară europeană Mariya Gabriel, potrivit jurnalistului TVR.

Nu e nevoie neapărat de un Consiliu JAI pentru a se lua o decizie, acest lucru se poate face și la nivel de ambasadori în formațiunea COREPER, ulterior decizia respectivă urmând să fie formalizată în următorul Consiliu. Nu este exclusă posibilitatea organizării unui Consiliu JAI extraordinar. Președinția spaniolă pare hotărâtă să aducă o rezolvare acestui dosar. Depinde însă foarte mult de discuțiile diplomatice despre care Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a dat asigurări că există și sunt intense.

Potrivit unor surse, președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene este decisă  să meargă cât mai departe cu acest dosar, vrea să închidă dosarul până la sfârșitul anului, cu  un rezultat pozitiv. Acest punct de vedere ar fi susținut și de președintele francez, Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholtz, care sunt gata pentru organizarea unui Consiliu European extraordinar, a transmis jurnalistul TVR.

Fernando Grande Marlaska, ministrul de Interne al Regatului Spaniei: O Europă mai puternică este o Europă cu România și Bulgaria ca membre depline ale zonei de liberă circulație.

Jurnalist: Va fi un Consiliu Extraordinar pentru România și Bulgaria anul acesta?

Fernando Grande Marlaska, ministrul de Interne al Regatului Spaniei: Tot ce pot spune este că lucrăm foarte intens la acest subiect și vom continua până se încheie mandatul Spaniei la președinția Consiliului UE.

Cătălin Predoiu, ministrul român al Afacerilor Interne: Extinderea spaţiului Schengen e un subiect de interes pentru cetăţenii români, pentru companiile româneşti, dar în acelaşi timp şi pentru de mediul de afaceri austriac prezent în România şi pentru mediul de afaceri din alte ţări prezente în România, pentru partenerii noştri externi, există foarte multe interese economice la mijloc, toate aceste lucruri sunt avute în vedere şi mai departe sunt convins că vom găsi acest spaţiu pe care l-am amenajat pentru discuţii diplomatice.„

Jurnalist: Ce trebuie să îmbunătățească concret aceste tari pentru că Austria să renunțe la vetoul său?

Gerhard Karner, ministrul de interne austriac: Eu am o părere şi anume că Zona Schengen trebuie să devină mai bună şi nu mai mare. În realitate, Zona Schengen nu a fost niciodată atât de mică cum este actualmente. Ce vreau să spun cu asta este că în interiorul Uniunii Europene, în interiorul acordului Schengen există atât de multe controale la graniţe ca niciodată. Germania, Austria, multe alte țări, Franța care efectuează controale la granițele cu vecinii pentru că este necesar din motive de securitate. De aceea este decisiv ca Comisia Europeana să investească în sfârșit masiv în protecția externă a granițelor și să se facă pași preciși ca aceste granițe externe să devină mai sigure. Asta este ceea ce definește un sistem Schengen funcțional și de aceea Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare.

Formațiunile politice din Austria rămân împărțite în privința sprijinului sau lipsei de sprijin pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Europarlamentari români, bulgari și austrieci au protestat luni în fața Ministerului de Interne de la Viena. Și-au manifestat astfel nemulțumirea față de hotărârea Austriei de a nu permite accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Protestul a avut loc așadar înainte de reuniunea Consiliului miniștrilor de Interne din UE, iar manifestanții au cerut ministrului austriac de Interne și guvernului federal să ridice imediat acest veto pe care îl consideră nerezonabil.

CITIȚI ȘI:

Artificiul care ar putea duce România în spațiul Schengen. De la o retragere strategică a votului de pe agenda de marți a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la o abținere a Austriei în COREPER, cu contabilizarea unanimității