Strategia națională de vaccinare, în dezbatere publică. Până în 2030, România trebuie să ajungă la o acoperire vaccinală de 90 la sută la toate serurile din programul naţional

În programul național de vaccinare sunt incluse seruri de imunizare pentru 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă , rujeola, rubeola, oreionul, hepatita tip B, tuberculoza, infecția cu HPV, gripa și SARS-CoV-2.

Gindrovel Dumitra, membru în Comitetul Naţional de Vaccinologie: „Boala care este cea mai la risc de a dezvolta epidemie în viitorul apropiat este rujeola. După ea vine și rubeola, putem să discutăm de o situație aproximativ asemănătoare în cazul tusei  convulsive. De ce avem nevoie de 90-95 %. Există unele boli care au o rată de transmisibilitate foarte crescută. Aici vorbim despre anumite boli infecto-contagioase care sunt prevenibile prin vaccinare – rujeola, rubeola, tusea convulsivă. Pentru aceste boli este nevoie să asigurăm o acoperire vaccinală de 95 la sută pentru o generație, astfel încât să împiedicăm apariția în comunitate a unor persoane care nu sunt vaccinate și care pe măsură ce se acumulează pot crea o masă critică astfel încât o epidemie care se transmite ușor, să se transmită în populație.”

Strategia naţională de vaccinare are mai multe obiective, dar va permite și verificarea populației insuficient vaccinate. Medicii de familie trebuie să fie  instruiți pentru a motiva persoanele cu riscuri să se imunizeze.

Documentul prevede şi modul în care se vă asigura stocul de vaccinuri, problemă cu care România s-a tot confruntat în ultimii ani.

Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti Ilfov: „În fiecare lună există o problemă – nu sunt contractele gata, nu sunt dozele disponibile, transportul nu este asigurat la cabinete, așa cum ar trebui. Există refuzuri, mai multe ca înainte de pandemie, mai multe ca înainte de 2008, pentru că în momentul în care s-au rostogolit campanii făcute cu deficiențe în România în ceea ce privește comunicarea față de vaccinare, pacienții au început să adere la mișcări de anti-vaccin.”

Vor urma campanii pentru promovarea vaccinării HPV compensată şi pentru femei până la 45 de ani, cât și pentru băieți până la 18 ani.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: „Probabil luna septembrie, septembrie-octombrie va deveni operațională, pentru că nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba și de alte tipuri de vaccinuri de interes pentru public, cum e vaccinul gripal sau vaccinuri pentru pacienții cu boli cronice. E o schimbare și aici totală de sistem. Știți bine că… În primul rând, că nu era niciun sistem pentru pacienții cu boli cronice, își cumpărau vaccinurile.”

Până în 2030, România ar trebui să ajungă la o acoperire vaccinală de 90 la sută la toate serurile din programul naţional şi la una de 70 în cazul persoanelor din grupurile de risc.

REZULTATE PRECONIZATE PÂNĂ ÎN 2030

a. o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare;

b. o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul viețîi la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare;

c. creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației;

d. menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică;

e. menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita;

f. eliminare

a și menținerea eliminării rujeolei endemice;

g. prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.

(sursa: Nota de fundamentare a Strategiei Naţionale de Vaccinare)