În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi. Votul asupra moţiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European.
Moţiunea iniţiată de Gheorghe Piperea a adunat totuşi mai multe voturi pentru decât ultima moţiune de cenzură depusă în PE, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru şi 88 de abţineri.
Moţiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an.
De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.
Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care „reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă”.
Votul de joi privind moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen cristalizează opoziția politică tot mai mare față de o președintă a Comisiei Europene care s-a deplasat spre dreapta și care este din ce în ce mai în dezacord cu două dintre marile partide care au adus-o la putere, scrie Politico.
Faptul că este nevoită să se prezinte în fața Parlamentului European pentru a se apăra în legătură cu modul în care a gestionat achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei — scandal devenit cunoscut drept „Pfizergate” — reprezintă un moment sumbru pentru lidera în vârstă de 66 de ani, care până acum a reușit să rămână deasupra politicii cotidiene.
În timp ce eurodeputații s-au reunit joi la Strasbourg pentru a vota o moțiune depusă de politicieni de extremă dreapta, von der Leyen se confruntă teoretic — dar doar teoretic — cu perspectiva de a fi demisă. O asemenea decizie ar duce automat și la căderea întregii Comisii Europene.
Un precedent periculos
Miza este similară cu cea din 1999, când Comisia condusă de Jacques Santer s-a confruntat cu o moțiune de cenzură. Deși moțiunea a eșuat, Santer și întreaga echipă au fost nevoiți să demisioneze câteva săptămâni mai târziu, după ce Partidul Socialiștilor Europeni și-a retras oficial sprijinul.
Versiunea din 2025 amintește vag de acele vremuri: un partid de centru-stânga este furios pe președinta Comisiei, iar un scandal planează asupra procedurilor.
Eșecul este sigur, dar semnificativ
Chiar dacă există nemulțumiri legate de orientarea tot mai conservatoare a Ursulei von der Leyen, liderii grupurilor Renew (liberali) și S&D (social-democrați) au declarat că nu vor susține moțiunea de cenzură.
În ceea ce-l privește pe Manfred Weber, liderul influentului grup PPE (conservator), acesta a cerut membrilor săi să fie prezenți la vot pentru a demonstra un sprijin „unanim” pentru șefa Comisiei. Având în vedere că este nevoie de o majoritate de două treimi pentru ca moțiunea să treacă, rezultatul este practic garantat: moțiunea va fi respinsă.
Totuși, simplul fapt că votul are loc este un semnal de alarmă puternic pentru von der Leyen.
Un precedent periculos pentru viitor
În primul rând, europarlamentarii au aflat cât de ușor poate fi inițiată o moțiune de cenzură — sunt necesare doar 72 de semnături. De această dată, fiind vorba despre o inițiativă a extremei drepte, partidele de centru au preferat să nu o susțină pentru a nu legitima o mișcare calificată de Weber drept „marionetele lui Putin”.
Dar acest lucru s-ar putea schimba dacă o viitoare moțiune ar fi depusă de un grup precum S&D sau Verzii, fie din cauza renunțării la obiectivele de mediu, fie din cauza unui alt scandal. Chiar dacă nu ar reuși să atingă pragul de două treimi, o astfel de inițiativă poate produce daune politice serioase.
Risc de izolare politică
Al doilea mare risc pentru von der Leyen este pierderea sprijinului, total sau parțial, din partea liberalilor și a social-democraților. Deși acest lucru nu ar forța-o automat să demisioneze, i-ar îngreuna semnificativ trecerea agendei legislative, mai ales într-un moment în care fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, avertizează că Europa se confruntă cu o „agonie lentă”.
Pe tema migrației, de exemplu, Comisia riscă un nou conflict cu Parlamentul. Social-democrații au anunțat că nu vor susține o nouă directivă care facilitează deportările, iar premierul social-democrat al Danemarcei, Mette Frederiksen, a recunoscut că trecerea acestui text va fi „foarte, foarte dificilă”.
Cu toate acestea, von der Leyen este presată de liderii naționali să meargă mai departe cu proiectul.
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea a denunțat și ‘ingerințe’ în alegerile prezidențiale din România, câștigate de candidatul proeuropean Nicușor Dan în luna mai.
La modul mai larg, Gheorghe Piperea a reproșat Comisiei că ‘abuzează de prerogativele sale’ și că ‘ignoră Parlamentul European’, acuzând o ‘concentrare nedemocratică a deciziilor în mâinile’ Ursulei von der Leyen.
Ursula von der Leyen a avut un discurs destul de acid în plenul PE, în care nu s-a sfiit să răspundă cu duritate acuzațiilor.
‘Ce am auzit de la dl (Gheorghe) Piperea este, cred, destul de clar. E o rețetă de manual a extremismului. (…) Putem să ne alăturăm dlui Piperea pe calea conspirației sau putem să înțelegem ceea ce se întâmplă de fapt, că este încă o tentativă de a dezbina instituțiile noastre. Nu vom lăsa niciodată să se întâmple acest lucru‘, a spus Ursula von der Leyen.
Ea i-a mulțumit totuși eurodeputatului român care a inițiat moțiunea, prima în UE din noiembrie 2014, și a spus că dezbaterea din plenul PE este vitală.
Șefa executivului european a subliniat că fiecare cetățean dintr-un stat UE a avut acces la vaccinuri în timpul pandemiei de coronavirus, indiferent din ce zonă a Europei provenea. ‘Aceasta este Europa solidarității pe care eu o iubesc și pe care extremiștii o urăsc’, a declarat Von der Leyen în plenul PE.
Ea a explicat că, într-adevăr, era în contact cu reprezentanții companiilor care au produs vaccinul, dar ‘a sugera că aceste contracte ar fi fost cumva incorecte este pur și simplu greșit’.
Liderul grupului Partidului Popular European în PE, Manfred Weber, a spus că moțiunea de cenzură este o ‘pierdere de vreme’ și că ‘lui Putin (președintele rus Vladimir Putin – n.r.) o să-i placă foarte mult ce fac prietenii lui aici’.
Weber a numit partidele ‘Alternativa pentru Germania și AUR din România, marionetele lui Putin în PE’ care ‘încearcă să submineze unitatea Europei și să provoace căderea Comisiei în această perioadă de turbulențe mondiale și de criză economică’.
Deși au menționat că nu vor vota moțiunea de cenzură, social-democrații și centriștii din legislativul comunitar au cerut angajamente clare din partea Ursulei von der Leyen.
Lidera grupului S&D din PE, Iratxe Garcia Pérez, a denunțat ambiguitățile PPE față de extrema dreaptă, în principal pentru a pune piedică legilor de mediu.
‘Acum un an spuneați că ECR este un partid proeuropean. Acum vedem că un membru al ECR depune o moțiune împotriva președintei CE, nu vi se pare ironic?’, l-a întrebat Iratxe Garcia Pérez pe Manfred Weber.
Lidera grupului Renew, Valerie Hayer, a interpelat și ea dreapta, întrebând direct: ‘Cine sunt aliații voștri din acest parlament?’
‘Agenda europeană patinează’, a remarcat ea, și a criticat ‘Comisia pentru că este prea centralizată și sclerozată’.
Fabrice Leggeri, din grupul Patrioți pentru Europa, a declarat că ‘Europa merită mai mult decât acest autoritarism nedemocratic’.
‘Scandalul Pfizer nu este o eroare administrativă, ci un abuz de putere. CJUE a confirmat că ați acționat de una singură, în afara oricărui cadru democratic. Vina nu vă aparține în exclusivitate, ea simbolizează o derivă și mai gravă’, a apreciat Leggeri, adresându-i-se direct șefei CE, care a fost huiduită în mai multe rânduri de eurodeputații care au susținut moțiunea.
O intervenție inedită a avut Nicola Procaccini, copreședinte al grupului ECR, care a anunțat în cuvântul său că ‘nu voi putea vorbi în numele întregului meu grup, ci în numele a două treimi din membrii ECR care nu au semnat moțiunea’.
El a precizat că acei eurodeputați din ECR care nu au semnat moțiunea consideră, ca și el, că aceasta este o greșeală, ‘un mare cadou pentru adversarii noștri politici’. ‘O fi libertate de vot în cadrul ECR, dar această moțiune este sortită eșecului, pentru că nici măcar nu se apropie de pragul de voturi necesar’, a mai afirmat el.
Deși consensul general este că nu există nicio șansă ca executivul UE să cadă în urma votului de joi, inițiatorul Gheorghe Piperea a declarat după dezbatere pentru presa română că ‘moțiunea a avut deja un succes prin simpla dezbatere de astăzi’.
Urmărește-ne pe Google News
