Speranța de viață în România, 76 de ani, cu cinci ani mai puțin decât media europeană

În Europa, suntem aproape ultimii la speranța de viată. În lume, ne asemănăm cu Maroc sau Brazilia – adică în afara topului 100. Când tragem linie, ajungem cam cu cinci ani mai jos decât media europeană. E un decalaj care ne spune clar: nu doar cât trăim contează, ci și cum.

Potrivit Eurostat, speranța de viață în România a ajuns la 76 de ani. E mai mult decât în urmă cu 25 de ani, când abia atingeam 70, dar rămânem la coada Europei. Doar Bulgaria și Letonia au cifre mai mici. Diferența față de media Uniunea Europeană – 81,4 ani – e semnificativă. În spatele acestor cifre stau ani de acces precar la servicii medicale, alimentație nesănătoasă și lipsa unei culturi reale a prevenției.

Statele în care oamenii trăiesc cel mai mult au rețeta clară: prevenție, educație, stil de viață echilibrat. Monaco e în top cu 87 de ani, urmat de San Marino, Japonia și Coreea de Sud. Sunt țări unde vârsta nu e o condamnare, ci un nou început. La noi, în schimb, povara bolilor cronice și lipsa unui sistem medical funcțional ne taie din ani – și din speranță.

La polul opus, Nigeria sau Ciad înregistrează o speranță de viață de doar 55 de ani. România, deși în UE, se învârte statistic în zona statelor în curs de dezvoltare: alături de Maroc, Brazilia sau Capul Verde. Pandemia, crizele și lipsa investițiilor în sănătate publică au accentuat aceste decalaje. Speranța de viață rămâne un test al respectului față de propria populație.

 Speranța de viață nu e doar o statistică. E oglinda în care se reflectă sănătatea unei țări. Dacă vrem să trăim mai mult – și mai bine – trebuie să începem cu lucrurile simple: controale regulate, prevenție, educație. Și, mai ales, să înțelegem că fiecare an câștigat e, de fapt, un semn că ne pasă.