Sfaturi pentru părinţii cu copii preşcolari şi şcolari. Idei de organizare a timpului parcurs în izolare

Ne-am gândit că v-ar prinde bine cîteva idei de organizare a timpului parcurs în izolare şi am discutat cu Andreea MANEA, kinetoterapeut, educator prenatal LAMAZE, consultant în alăptare IBCLC, specialist din cadrul unui centru de îngrijire a mamei şi copilului:

“Cred că cel mai important este să se respecte un program asemănător celui de dinainte de izolare sau să se constituie unul specific, astfel încât toată lumea să ştie ce are de făcut pe întreaga zi. Acesta să cuprindă şi timp de joacă, dar şi activităţi gospodăreşti, ore de studiu în grup sau ore de lectură.

Acum, se încearcă să se urmeze cursurile şcoalare online, acolo unde este posibil – desigur, cu cateva excepţii în funcţie de zona – si fiecare are un program şi un timp de conectare cu profesorii, urmat de teme şi de studiu individual.

Copiii au nevoie de rutină, pentru a nu cădea în ,,patima statului” în faţa televizorului, a calculatorului, telefoanelor, care îi pot face să devină agitaţi, hiperactivi, cu accese de furii sau depresii.

Şi copiii, la fel ca adulţii, sunt privaţi de mişcare, mai ales dacă stau la bloc, deci mişcarea (gimnastica de dimineaţă) îi poate ajuta să se conecteze mai bine la programul de pe întreaga zi, pentru că acumulează energie pozitivă şi o consumă pe cea negativa (endorfinele îşi vor face efectul).

Acum, când sunteţi acasă cu toţii, măcar o dată la câteva zile, puteţi să organizaţi o seară de jocuri cu întreaga familie,să gătiţi împreună mâncărurile şi gustările preferate (gogoşi, clătite, chec, biscuiţi) sau să vizionaţi un film împreună, preferabil de comedie, să vă mai destindă şi să vă relaxeze.

E important să aveţi şi discuţii în familie, în ceea ce priveşte situaţia în care ne aflăm (ce înseamnă virusul şi ce efecte are asupra organismului lor) şi de ce trebuie să fie atenţi şi să respecte regulile de igienă şi de siguranţă pentru a nu se îmbolnăvi.

Un exemplu de program poate fi:

1. Micul dejun – 9.00
2. Gimnastica de dimineaţă – 10.00 (40 min)
3. Timp de studiu – teme sau conectare cu profesorul – 11.00
4. Ora de joacă – jocuri PC/ telefon(conectare cu prieteni), jucării, jocul cu fraţii – 12.00
5. Prânzul – 13.00
6. Timp de odihnă/ lectură – 14.00
7. Activităţi gospodăreşti/ activităţi practice pentru şcoală( teme) -16.00
8. Ora de joacă cu părinţii ( jocuri de grup) – 18.00
9. Cina – 19.30- 20.00
10. Home cinema – un film de vizionat împreună cu părinţii sau singuri
11. Ora de somn – 22.00- 22.30”

Importantă în această perioadă este şi alimentaţia. Pentru menţinerea unei bune imunităţi, prevenirea îmbolnăvirilor şi a creşterii greutăţii corporale, părinţii trebuie să acorde o atenţie deosebită hranei copiilor.

“Este important să se evite mâncatul de plictiseală, ronţăitul frecvent de junk-fooduri, care  favorizează acumularea de kilograme în exces sau consumul de dulciuri cu conţinut de cofeină, acestea făcându-i şi mai energici,pe lângă faptul că sunt deja foarte hiperactivi din cauza lipsei de mişcare.

Ii ajutăm să-şi pregătească micul dejun, urmărind, în felul acesta ce şi cât mănâncă, le gătim mâncare caldă, făcută în casă pentru prânz şi cină, ceea ce trebuie să recunoaştem că mulţi dintre părinţi nu puteau face acest lucru din cauza programului la serviciu.

Trebuie să consume fructe crude cu un conţinut mare de vitamine: mere, portocale, pere, mandarine şi evităm fresh-urile, pentru că sunt mai concentrate în fructoză şi le taie pofta de mâncare.

Băuturile acidulate sunt de preferat să fie evitate cât se poate, acestea conţinând multe zaharuri, consumul în exces predispune la diabet şi obezitate infantilă.

Daca este vorba de un copil mai mic, până în 2-3 ani, care este încă alăptat, se recomandă continuarea alăptării pentru că se ştie că laptele de mama îi oferă copilului cea mai bună protecţie posibilă şi îl ajută să aibăo bună imunitate! “

În această perioadă s-a recurs la work from home şi pentru a-şi rezolva problemele de serviciu, părinţii îşi lasă copii la gadget-uri (telefoane, tablete, laptopuri). Ce consecinţe au acestea asupra sănătăţii copiilor?

“Consecinţele vor fi, din faptul că, devin sedentari şi ştim că, în cazul copiilor, sedentarismul este un duşman tăcut al zilelor noastre care atrage o serie de boli pe care, în mod normal, le vedem la adulţi.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, inactivitatea fizică este al patrulea factor de mortalitate globală!

Studiile ştiinţifice au arătat că, o singură oră în plus petrecută pe scaun, la calculator/tv, în detrimentul exerciţiului fizic poate provoca, la copii, creşterea tensiunii arteriale cu 10%.

Sedentarismul are consecinţe negative la nivelul întregului organism şi copiii pot dezvolta boli cardiovasculare, obezitate, diabet, le scade imnunitatea şi, nu în ultimul rând,dezvoltă depresii, pe care le vedem din ce în ce mai frecvent la copiii care îşi petrec prea mult timp în mediul virtual.

Oamenii de ştiinţă spun că, un copil sedentar este acela care, petrece mai puţin de o oră pe zi facând mişcare sau petrece trei sau mai multe ore în faţa televizorului, calculatorului sau telefonului mobil.

Asta nu înseamnă că nu au voie să-şi petreacă timp şi pe aceste gadgeturi, dar sa şi-l petreacă cu măsură, respectând un timp stabilit de comun acord cu părinţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă să nu stea deloc în faţa televizorului, copiii sub doi ani, iar preşcolarii, zilnic, sa stea mai puţin de o ora în faţa televizorului. “

Ce recomandaţi pentru recreere şi mişcare?

“Recomandarea mea este să existe un program zilnic de mişcare pentru pitici care să cuprindă exercitii de: respiraţie, mobilitate (stretching, yoga), tonifiere, echilibru şi coordonare.

Este de preferat gimnastica de dimineaţă pentru a-i pregăti pentru celelate momente statice ale zilei (cursuri online, teme etc ).

Părinţii pot face un plan de mişcări, uşoare, adaptate spaţiului în care locuiesc:

1. Începem cu o uşoară încălzire a braţelor şi picioarelor

2. Joc de glezne timp de 1 min (sub formă de joacă)

3. Pe saltea/covor exerciţii de tip: abdomene, extensii, flotari etc.

4. Exerciţii de echilibru (ex.: cine poate sta într-un picior timp de 1 minut?)

Programul să fie între 30-40 minute zilnic.

Mişcarea îi ajută să se oxigeneze şi să fie focusaţi la lecţii sau la orele de şcoală din mediul online şi să prevină efectele nocive ale inactivităţii fizice.

Alte activităţi recreative ar fi:  jocurile de cărţi: Macao, Tabinet, Război etc. Putem să construim puzzle-uri cu mai mult de 1.000 de piese şi să le transformăm în tablouri decorative, să facem o seară de,,home cinema” şi să vizionăm filme de interes comun, preferabil de comedie (râsul este un mijloc important de eliberare a stresului) sau de documentare.

Este o bună perioadă pentru descoperirea şahului şi a  jocul de cuvinte şi  astfel să îi iniţiem şi pe copii în jocurile de grup. “

Dacă veţi ţine cont măcar de o parte dintre propunerile noastre şi veţi stabili un program împreună cu toată familia, zilele vor curge mai uşor şi atunci când vom putea să revenim la activităţile obişnuite, întreaga familie va fi sănătoasă, iar cei mici vor fi cu temele la zi.

Autor : Carmen Vrabete