Sfântul Arhidiacon Ştefan, cel dintâi dintre mucenici. Peste 500 de mii de români își sărbătoresc onomastica

Pentru credinţa sa în lucrarea Domnului Iisus Hristos, Dumnezeu l-a învrednicit pe Sfântul Ştefan să săvârşească minuni. Potrivit tradiţiei, este grabnic ajutător în judecarea proceselor nedrepte. Tradiţia mai spune că este bine ca cei care sunt certaţi să se împace în această zi şi să aducem în casă icoana sa.

Sute de credincioşi au urcat Dealul Patriarhiei ca să participe la Sfânta Liturghie oficiată în cinstea Sfântului Arhidiacon Ştefan.

Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Isus, este cunoscut în creştinism drept primul om care şi-a pierdut viaţa pentru credinţa sa.

Emil Nedelea Cărămizaru, preot: Atunci când era ucis cu pietre, cu bestialitate, spune despre ucigaşii lui: „Nu le socoti Doamne, lor, păcatul acesta”, iar în timpul trecerii lui din această lume a văzut cerurile deschise şi pe Iisus Hristos stând de-a dreapta Tatălui. Aşadar, Sfântul Ştefan este un model de demnitate creştină, de credinţă puternică, neapusă, de statornicie în dreapta credinţă.

Sfântul Arhidiacon Ştefan este un sfânt foarte popular şi îndrăgit în rândul românilor, aşa explicându-se şi faptul că astăzi peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

Sfântul Ştefan a fost unul dintre primii şapte diaconi hirotoniţi de Apostoli pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac.

Pentru că îl predica pe Hristos, fariseii şi conducătorii poporului evreu l-au acuzat de blasfemie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu şi l-au dus în faţa înaltului tribunal iudeu de judecată.

Sfântul le-a arătat, însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de Profeţi.

A fost ucis cu pietre, în anul 33, în valea lui Iosafat, aflată între muntele Eleon şi Ierusalim.

Sub loviturile primite, Sfântul s-a rugat: „Doamne Iisuse primeşte duhul meu. Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.

Trupul a fost luat apoi în secret şi îngropat în nordul Ierusalimului, de un învăţător al legii evreieşti. Pe locul martiriului său a fost ridicată o biserică unde merg să se roage creştini din întreaga lume.

Moaştele au fost descoperite de un preot care a avut o viziune şi aşezate într-o biserică, în decembrie 415. Mulţi bolnavi au fost vindecaţi după ce s-au închinat la moaştele Sfântului.

Ştefan înseamnă încununat de Dumnezeu, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.

Numeroase biserici de la noi din ţară au ca hram Sfântul Ştefan.

Tradiții și obiceiuri

O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să-i aducem în casă icoana care să-i ajute pe creștinii cu probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

Pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului sau o candelă nouă, aprinsă.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere.

Ele amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După sfințirea în biserică, se împart copiilor săraci.

În această zi persoanele certate trebuie să se împace.