Şerban: Am atras peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare. I-am transformat în şantiere vii, trenuri noi şi linii electrificate

România se află într-o perioadă extrem de bună pentru infrastructura feroviară, în ultimii ani atrăgând peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare din fonduri europene, PNRR, CEF şi Fondul pentru Modernizare, pe care i-a transformat în şantiere vii, trenuri noi şi linii electrificate, a declarat, luni, în Senat, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban, la dezbaterea moţiunii intitulate “Calea ferată a pierdut trenul”.

“În calitate de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, privesc cu responsabilitate această moţiune depusă de AUR. Nu o văd ca pe un atac, ci ca pe o oportunitate. Am ocazia de a pune în lumină realitatea concretă a investiţiilor pe care le-am realizat şi mai ales de a arăta de ce trebuie să continuăm în acelaşi ritm accelerat. Da, suntem într-o perioadă extrem de bună pentru infrastructura feroviară. În ultimii ani am atras peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare, bani europeni, din PNRR, CEF, Fondul de Modernizare şi i-am transformat în şantiere vii, trenuri noi şi linii electrificate. Am redeschis Bucureşti – Giurgiu după 19 ani, am lansat modernizarea a peste 1.000 de km de cale ferată, am contractat peste 200 de trenuri electrice şi locomotive moderne, unele dintre ele deja în teste sau în circulaţie. Am stabilizat CFR Marfă, am creat Carpatica Feroviar şi am crescut cota de piaţă a transportului feroviar de marfă de la 19,5% la aproape 30%”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că, în perioada 2020 – 2025 au fost construiţi peste 500 de kilometri de autostradă şi drumuri expres, iar, în urma modernizărilor căii ferate, trenurile de călători vor putea circula cu 160 de km pe oră, iar cele de marfă cu 120 de km.

“Iată şi câteva cifre relevante în ceea ce priveşte transportul feroviar şi infrastructura rutieră. Am realizat peste 500 de km de autostrăzi şi drumuri expres între 2020 şi 2025, avem 2,3 miliarde de euro investiţii câştigate din Fondul pentru Modernizare, am obţinut 5 scheme de ajutor de stat în valoare de 1,2 miliarde de euro. Avem o propunere de buget de peste 5 miliarde pentru investiţii prin programul SAFE. În urma modernizărilor de infrastructură feroviară, trenurile de călători vor putea circula cu 160 de km pe oră, iar cele de marfă cu 120 de km. Pe rutele Braşov – Sighişoara, Drobeta Turnu Severin – Caransebeş vom avea cale ferată modernizată până la sfârşitul lui 2026. De asemenea, vom moderniza rutele feroviare Cluj – graniţa cu Ungaria şi Caransebeş – Timişoara – Arad până la sfârşitul lui 2027. Avem un total de 10.766 de km de cale ferată din care 4.030 sunt electrificaţi”, a arătat Şerban.

De asemenea, şeful de la Transporturi a transmis că CFR SA a realizat “în patru ani cu PSD la Ministerul Transporturilor 160 de contracte de execuţie şi proiectare cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro fără TVA, cel mai mare volum de investiţii feroviare din ultimii 10 ani”.

În ceea ce priveşte achiziţia de material rulant nou, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractele pentru 129 de trenuri electrice şi 16 locomotive din care şapte trenuri au fost deja livrate, urmând ca celelalte să fie livrate până în 2027, a continuat Ciprian Şerban. În plus, ARF se află în etapa de identificare a unei surse de finanţare pentru o altă tranşă de 23 de locomotive şi 58 de trenuri.

“CFR Călători este, la rândul său, într-un proces de modernizare a materialului rulant. Astfel, a fost contractată modernizarea a 75 de locomotive din care au fost deja livrate 23 şi modernizarea a 139 de vagoane din care au fost livrate 42. Valoarea totală a acestor contracte este de 420 de milioane euro, banii mergând doar către firme româneşti. La rândul său, Metrorex a contractat 13 trenuri noi pentru Magistrala 5, cu o valoare de 103 milioane euro, şi are finanţare 132 de milioane euro din fondul de modernizare pentru material rulant nou pentru Magistrala 4. În ultimii cinci ani, MTI a atras peste 10 miliarde de euro în transporturi. Aceste cifre nu sunt doar statistici, sunt locuri de muncă salvate, specialişti păstraţi în ţară, mărfuri care circulă mai rapid şi mai curat şi o economie care respiră prin artere de oţel”, a susţinut el.

Potrivit ministrului, anul 2026 trebuie să fie la fel de ambiţios ca 2025, de aceea este necesară aprobarea unui buget pentru Ministerul Transporturilor pentru anul viitor cel puţin egal cu bugetul din 2025, “nu pentru că vrem să cheltuim mai mult, ci pentru că avem proiecte gata de lansat, finanţări câştigate competitiv şi echipe mobilizate”.

“Vorbim despre livrarea a 62 de rame electrice regionale, 12 dintre ele ajung până la sfârşitul acestui an, electrificarea ultimelor segmente strategice pe rutele Constanţa, Mangalia şi Iaşi-Ungheni şi cel mai important, păstrarea în sistem a specialiştilor pe care îi formăm ani de zile şi care rămân în ţară în loc să plece în alte ţări. Domnilor senatori, transportul feroviar nu este doar o opţiune, este coloana vertebrală a României. Acolo unde nu ajung autostrăzile, unde drumurile expres sunt încă în plan, calea ferată este prezentă. În sate, în munţi, în zone industriale, în porturi, ea transportă cereale agricultorilor români, mărfurile din Constanţa şi oamenii care merg la muncă în fiecare dimineaţă. Fără calea ferată, economia se blochează. Tranziţia verde rămâne doar pe hârtie, iar România rămâne izolată în inima Europei. De aceea, continuarea investiţiilor nu este o cheltuială, este o investiţie în viitorul nostru comun”, a mai spus Ciprian Şerban, îndemnându-i pe senatori să respingă moţiunea “nu din considerente politice, ci din responsabilitate faţă de ţară, pentru că România merge înainte, pe şine moderne, electrificate şi sigure”.

Moţiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban, intitulată “Calea ferată a pierdut trenul”, este dezbătută şi votată luni în plenul Senatului.

Cei 37 de semnatari ai moţiunii, senatori AUR, PACE – Întâi România şi neafiliaţi, susţin că, în pofida unei finanţări “impresionante”, România se află pe penultimul loc în clasamentul european privind performanţă feroviară.