Securitatea în Europa și apărarea în fața amenințărilor Rusiei, discutate la summitul de la Copenhaga

Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene discută în Danemarca despre securitatea în Europa și apărarea în fața amenințărilor tot mai dese ale Rusiei. De asemenea, sprijinirea Ucrainei este una dintre temele importante de discuție și se ia în calcul folosirea bunurilor rusești confiscate după invadarea Ucrainei, pentru a ajuta Kievul. Între timp, apar informații potrivit cărora Rusia și Belarus ar plănui o acțiune de diversiune în Polonia, pentru a da vina pe Ucraina.

Mizele reuniunii liderilor europeni sunt foarte importante și deciziile luate la Copenhaga ar putea influența politica de apărare europeană. De aceea, diplomații europeni sunt de părere că reuniunea din Danemarca va fi monitorizată foarte atent de Rusia.

Mizele reuniunii din Danemarca

Liderii europeni decid dacă Executivul de la Bruxelles va conduce proiectele de apărare sau acestea vor fi preluate de unele state membre. Între proiectele de apărare se numără așa zisul “zid al dronelor”, pe flancul estic al Uniunii Europene, proiect anunțat de executivul european în urmă cu o lună.

Mette Frederiksen, prim ministrul danez: Ne confruntăm cu cea mai mare provocare pentru securitate de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, război hibrid şi violări ale spaţiului aerian al NATO. Aşadar, trebuie să fim capabili să ne apărăm.

Nicuşor Dan, la summitul de la Copenhaga. Președintele prezintă dovada implicării Rusiei în alegerile din 2024

Preşedintele Nicuşor Dan participă, miercuri şi joi, în Danemarca, la Copenhaga, la reuniunea informală a Consiliului European şi la cea de-a şaptea reuniune a Comunităţii Politice Europene. Printre subiectele aflate în discuție sunt conflictul din Ucraina şi securitatea europeană. Iar şeful statului ar urma să prezinte date despre anularea alegerilor prezidenţiale de la finalul anului trecut.

1 October 2025, 08:09 (actualizat 1 October 2025, 20:42)

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, care monitorizează evoluția trupelor rusești în război, Rusia și Belarus ar putea desfășura o acțiune de sabotaj împotriva infrastructurii strategice a Poloniei. De asemenea, rușii și belarușii ar putea lansa drone în spațiul polonez și ar putea da vina pe Ucraina.

Între timp, autoritățile franceze au deschis o anchetă în cazul unui petrolier care ar aparține flotei fantomă a Rusiei, bănuit că ar fi implicat în recentul survol al Danemarcei de către drone.

Folosirea bunurilor ruseşti confiscate după invadarea Ucrainei

Comisia Europeană susține că ar fi descoperit o cale prin care bunurile rusești confiscare, în valoare de 140 de miliarde de euro, vor putea fi transformate în despăgubiri acordate Ucrainei.

Acești bani ar urma să fie acordați Kievului sub forma de împrumut cu dobândă zero. Potrivit Politico, țările care sunt apropiate de Kremlin, cum ar fi Ungaria și Slovacia, s-ar putea opune.

Deblocarea procesului de aderare a Ucrainei la UE

Toate cele 27 de state membre ale Uniunii trebuie să își dea acordul pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar. În prezent, singura piedică în acest proiect este Ungaria, care a anunțat în mod repetat că se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

De aceea, președintele Consiliului European, Antonio Costa, ar urma să susțină un cadru prin care va fi necesară doar majoritatea simpla a statelor membre UE.

Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunțat luna trecută, trebuie aprobat de toate statele membre. Sancțiunile privesc companii energetice și bănci din Rusia, însă și firme din China, Emiratele Arabe Unite, Kirghizstan și Tadjikistan. Și aici se așteaptă ca Ungaria să se opună.