Scenarii după retragerea PSD de la guvernare

După pierderea sprijinului politic, Ilie Bolojan poate conduce mai departe cabinetul pentru o perioadă, dar nu poate evita la nesfârșit testul majorității în Parlament. Are nevoie însă de o strategie bine pusă la punct și negociată chiar om cu om, pentru a-și menține poziția. În caz contrar va fi înlăturat prin moțiune de cenzură.

Orice schimbare în componenta politică a Executivului îl obligă pe premier să ceară din nou un vot de aprobare în Parlament. Așa cere Constituția, deoarece prin retragerea miniștrilor PSD se schimbă structura politică.

Premierul Ilie Bolojan poate ocoli un nou vot de încredere. Și poate guverna pentru cel puțin 45 de zile cu miniștri interimari, numiți în locul celor de la PSD, din rândul titularilor rămași în guvern. 

În perioada de interimat premierul poate încerca să formeze un Guvern minoritar, cu miniștri politici și tehnocrați. În acest scenariu, Ilie Bolojan trebuie să strângă o majoritate de 232 de voturi în Parlament.

Cu un PSD înafara ecuației puterii trebuie să își găsescă o majoritate, fie cu AUR, fie prin negocieri punctuale cu paralmentari da la toate partidele.

Ar fi o misiune destul de dificilă, deoarece soluția guvernului minoritar nu este susținută nici de președintele Nicușor Dan, și nici de PSD și AUR, principalele partide că pondere în Parlament.

Tot echilibrul puterilor în stat dă posibilitatea partidelor parlamentare nemulțumite să depună o moțiune de cenzură împotriva premierului Bolojan și a cabinetului său. Dacă moțiunea întrunește 232 de voturi, Guvernul este demis.

Președintele României consultă partidele, desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, iar acesta își face echipa și cere votul în Parlament.

Opoziția Pace, AUR, dar și PSD și-au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură, dar nu au demarat procedurile.

România a mai fost în situații în care premierii au refuzat să-și dea demisia: Emil Boc în 2009, Sorin Grindeanu în 2017, Viorica Dăncilă în 2019.