Scandalul ROBOR ar putea deschide lupta pentru despăgubiri. Proiectul care le-ar permite românilor să ceară mai ușor banii înapoi

Scandalul ROBOR nu mai este doar o poveste despre bănci și dobânzi. Ar putea deveni una dintre cele mai mari bătălii pentru despăgubiri din România ultimilor ani, după ce Consiliul Concurenței a anunțat amenzi record de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci.

Un proiect de lege depus în Parlament ar urma să le permită românilor, firmelor și chiar autorităților locale să recupereze mai ușor prejudiciile provocate de practici anticoncurențiale. Inițiativa vizează simplificarea acțiunilor în despăgubire și facilitarea proceselor colective, astfel încât persoanele afectate să nu fie nevoite să suporte singure costurile unor litigii complicate.

Miza este uriașă. Potrivit calculelor prezentate de inițiatorul proiectului, o creștere artificială cu două puncte procentuale a indicelui ROBOR ar fi produs, până la 1 iunie 2026, un prejudiciu estimat la 6,32 miliarde de lei, adică aproape 1,3 miliarde de euro. Raportat la populația României, suma ar însemna aproximativ 330 de lei pentru fiecare român.

Cea mai mare parte a notei de plată ar fi fost suportată de populație. Aproximativ 3,26 miliarde de lei ar reprezenta rate suplimentare plătite de familiile cu credite. Alte 2,76 miliarde de lei ar proveni din costurile mai mari suportate de companii, iar aproape 300 de milioane de lei din creditele contractate de autoritățile locale.

Impactul economic poate fi privit și altfel. Cele 6,3 miliarde de lei reprezintă echivalentul construirii a aproximativ 20 de spitale județene moderne, a peste 40 de kilometri de metrou sau al renovării a sute de școli. Pentru multe IMM-uri, costurile suplimentare de finanțare au putut însemna investiții amânate, angajări blocate sau proiecte abandonate.

Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Instituția susține că a fost încălcată legislația națională și europeană în materie de concurență.

Există însă un aspect esențial: sumele prezentate ca prejudicii sunt estimări și nu reprezintă încă despăgubiri stabilite definitiv. Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată în instanță, iar abia după finalizarea procedurilor juridice se va putea stabili dacă prejudiciile invocate se confirmă și cine are dreptul la despăgubiri.

Dincolo de procese și calcule, cazul ridică o întrebare simplă: cât costă, în realitate, lipsa concurenței? Pentru milioane de români cu credite, răspunsul s-ar putea măsura nu doar în procente, ci în bani scoși lunar din buzunar.