Sănătatea la vârsta înaintată depinde în mare parte de alegerile personale. Studiul care schimbă discuția despre bătrânețe

Cât din sănătatea noastră la bătrânețe depinde de alegerile personale și cât de sistemul în care trăim? Un studiu prezentat la summitul Smart Ageing de la Oxford provoacă dezbateri aprinse în lumea medicală după ce autorii au susținut că oamenii poartă „cel puțin 80%” din responsabilitatea pentru starea lor de sănătate la vârsta înaintată. Raportul, citat de The Guardian, susține că alimentația, somnul, mișcarea, alcoolul sau fumatul influențează mai mult decât genetica longevitatea și calitatea vieții.

Autorii raportului „Living Longer, Better”, realizat în cadrul Oxford Longevity Project, spun că oamenii au mai mult control asupra propriei sănătăți decât cred. Ei cer inclusiv restricții mai dure pentru alcool, asemănătoare celor aplicate tutunului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare, diabetul și multe forme de cancer sunt strâns legate de stilul de viață. Iar cifrele sunt uriașe: peste 70% dintre decesele la nivel global sunt provocate de boli cronice netransmisibile, multe influențate de alimentație, sedentarism și consumul de alcool sau tutun.

Însă studiul este considerat controversat chiar și de alți specialiști. Profesori de la Harvard și Universitatea din Edinburgh spun că raportul ignoră rolul sărăciei, educației, condițiilor de muncă și accesului la servicii medicale. Cu alte cuvinte, nu toți oamenii au aceleași șanse să facă alegeri sănătoase.

În România, de exemplu, diferențele sunt uriașe între mediul urban și rural. Potrivit Eurostat, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – aproximativ 76 de ani, cu aproape 5 ani sub media europeană. În plus, peste jumătate dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces.

Specialiștii spun că problema este mult mai complexă decât simpla responsabilitate individuală. România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale sedentarismului din Europa, consum ridicat de alcool și acces inegal la prevenție și controale medicale. În multe zone rurale, oamenii ajung greu la medici sau la investigații de bază. De aceea, experții avertizează că sănătatea la bătrânețe depinde atât de alegerile personale, cât și de politicile publice și condițiile sociale.

Totuși, mesajul central al studiului rămâne unul puternic: multe dintre problemele de sănătate asociate îmbătrânirii nu sunt inevitabile. Somnul, alimentația, mișcarea și renunțarea la fumat sau excesul de alcool pot influența semnificativ calitatea vieții după 60 sau 70 de ani. Iar într-o țară precum România, unde populația îmbătrânește rapid și sistemul medical este deja sub presiune, discuția devine tot mai importantă: cât poate face statul și cât depinde, până la urmă, de fiecare dintre noi.