Sănătatea a ajuns pe lista de așteptare a românilor. Analizele și intervențiile medicale, amânate la nesfârșit

Sănătatea a ajuns, în mod oficial, pe lista de așteptare a românilor, nu din lipsă de interes, ci din cauza unei prăpăstii financiare tot mai adânci. Conform cercetării desfășurate pe un eșantion de peste o mie de respondenți la nivel național, doar un procent infim de 13,7% dintre cetățeni afirmă că se ocupă la timp de analizele sau tratamentele care nu reprezintă o urgență imediată.

În schimb, peste 42% dintre noi recunosc că se gândesc frecvent la ce ar trebui să facă pentru prevenție, dar amână orice intervenție pentru un „cândva” iluzoriu, sperând că organismul va rezista până când situația financiară se va stabiliza.

Datele citate de Agerpres scot la iveală faptul că lipsa banilor este percepută ca un obstacol insurmontabil pentru marea majoritate a populației. Aproximativ 16% dintre români indică lipsa resurselor financiare drept principalul motiv pentru care nu merg la medic, în timp ce alte 30 de procente consideră costurile un impediment de intensitate moderată, dar constantă.

Atunci când apar probleme de sănătate, 43% dintre respondenți sunt nevoiți să apeleze la economiile personale de termen lung, însă aproape 39% aleg o variantă riscantă: așteaptă până când reușesc să strângă întreaga sumă, amânând vizita medicală luni de zile.

Nevoia de finanțare flexibilă nu vizează servicii de estetică sau proceduri opționale, ci nevoi medicale fundamentale. Potrivit studiului, românii ar apela la plata în rate în special pentru stomatologie, menționată de aproape 57% dintre participanți, și pentru investigații medicale complexe, cum sunt RMN-urile sau analizele genetice, menționate de 55%. De asemenea, o treime dintre români ar folosi creditele pentru a finanța intervenții chirurgicale recomandate de specialiști, dar pe care nu și le pot permite cu plata integrală pe loc.

Potrivit lui Ionuț Sabadac, VP Merchant Solutions în cadrul tbi bank, această presiune financiară schimbă fundamental ordinea priorităților în familiile din România. El subliniază că soluțiile de plată flexibile ar putea reprezenta podul necesar între intenția de tratament și acțiunea medicală propriu-zisă. În prezent, peste 76% dintre români sunt deschiși către ideea plății în rate a serviciilor de sănătate, văzând în acest instrument o modalitate de a nu mai depinde de împrumuturile de la familie sau prieteni, metodă la care încă apelează aproape 20% dintre cei aflați la ananghie.

În concluzie, deși aproape un sfert dintre români susțin că își prioritizează sănătatea indiferent de costuri, realitatea din teren arată că peste 60% tind să amâne frecvent deciziile medicale. Doar 10% din populația adultă acționează proactiv, restul fiind forțați de contextul economic să devină pacienți „de ultim moment”. Această schimbare de paradigmă, de la prevenție la tratament de urgență, subliniază nevoia critică de noi modele de finanțare în sistemul medical privat, pentru a evita o criză de sănătate publică generată de subfinanțarea individuală a pacienților.