România vrea să includă pe lista monumentelor UNESCO cinci dintre fostele închisori comuniste

Acum 31 de ani se deschidea în Sighet primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Ana Blandiana și soțul ei, Romulus Rusan, și-au dedicat bună parte din viață descoperirii unei istorii negre. În Sighet și-au găsit sfârșitul, în anii ’50, liderii partidelor istorice și intelectualii vremii.

Ana Blandiana: Memorialul Sighet n-a fost gândit și nu este un drum spre trecut, ci mai curând unul spre prezent și spre viitor.

Dan Gheorghe, jurnalist TVR: Fosta închisoare din Sighet, pe care comuniștii au vrut s-o transforme în fabrică de mături, face parte astăzi din cele trei memoriale ale Europei, alături de Memorialul Auschwitz și de Memorialul Păcii din Normandia. Sute de mii de turiști, în fiecare an, străini și români, vin să învețe o lecție de istorie aici, la Sighet.

Închisoarea din Pitești, transformată în anii ’80 în fabrică de cărămizi, are azi un muzeu în Camera 4 Spital, de unde a început, în 1949, cumplitul experiment al reeducării. Și în alte foste închisori comuniste s-au amenajat muzee ale neuitarii.

Ministrul Culturii vrea să înceapă în ianuarie procedura de includere în patrimoniul UNESCO pentru 5 obiective – Memorialul Sighet, Fortul 13 Jilava și fostele închisori din Făgăraș, Pitești și Râmnicu Sărat.

Pe lista patrimoniului universal UNESCO din România se află, între altele, bisericile maramureșene și cele pictate din Bucovina, ritualul călușului, pădurile virgine din Carpați și cămașa cu altiță.