New York Times: Cum a fost prinsă bluza tradițională românească în lupta politică

Naționaliștii din România au adoptat un articol vestimentar purtat tradițional de săteni, în special de femei, iar liberalii spun că este o deturnare a unei identități culturale care aparține tuturor, arată publicația New York Times, într-un articol semnat de corespondentul Andrew Higgins.

Pictorul Henri Matisse și designerul Yves Saint-Laurent s-au inspirat amândoi din ea. Cântăreața britanică Adele a purtat-o pentru o ședință foto de modă în Vogue. Louis Vuitton a folosit-o într-una din colecțiile sezoniere „By the Pool” de produse de lux ale companiei. Mai recent, bluza românească — un top brodat purtat tradițional de săteni, în special de femei — și-a câștigat o nouă categorie de adepți: politicieni naționaliști din România, îndrăgostiți de costumul popular ca simbol al devotamentului față de națiune și tradițiile ei. Diana Șoșoacă, o figură extrem naționalistă de dreapta, a făcut din ie o parte centrală a imaginii sale politice. Rar apare în public purtând altceva. George Simion, un candidat naționalist care a pierdut alegerile prezidențiale duminică, este și el un fan, la fel ca mulți dintre susținătorii săi.

Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale anul trecut, ulterior anulate, și-a concentrat campania pe videoclipuri pe TikTok în care apărea purtând ie și călărind un cal alb, printre alte activități.

Liberalii au ajuns să o respingă. Alina Dumitriu, șefa unui grup din București, capitala României, care ajută persoanele care trăiesc cu HIV, a spus că îi plăcea să poarte ie, dar a renunțat la ea din garderobă pentru că „a fost deturnată de extremiști și transformată într-o armă ideologică.”

„A făcut parte din tradiția noastră și era pentru toată lumea,” spune ea, „dar ei au transformat-o într-un simbol naționalist al excluziunii — pentru oameni curați și morali.”

Naționaliștii din România acuză adesea liberalii că au trădat morala tradițională și că se supun Uniunii Europene, din care țara face parte din 2007. Dar încercările lor de a atrage sprijin pe baza tradiției nu au reușit să îi aducă președinția lui Simion, care a fost învins categoric de Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.

În timp ce unii progresiști au renunțat la ie, mulți alții care nu agreează asocierea recentă a acesteia cu extrema dreaptă consideră că un boicot ar permite politicienilor să revendice pentru ei înșiși o parte importantă a culturii comune a României.

„Bunica și străbunica mea coseau și purtau ie cu mult înainte ca extrema dreaptă să o revendice,” spune Daniel Stanciu, care conduce o mică afacere împreună cu soția sa și care, colaborând cu croitorese bătrâne din mediul rural, confecționează și vinde bluze brodate.

„Oamenii presupun că sunt alături de Simion din cauza a ceea ce vând,” spune domnul Stanciu, în timp ce își aranjează taraba în Muzeul Național al Satului din București, o expoziție în aer liber care prezintă viața țăranului român.

El a povestit că a primit recent un telefon de la o femeie interesată să plaseze o comandă, care l-a felicitat pentru că se află „de partea bună” alături de „patrioți.” Potrivit lui, femeia a renunțat la achiziție după ce el i-a spus clar că nu este susținător al lui Simion.

Dar bluza, spune el, „ne aparține tuturor, nu doar lor.”

Raluca Mihăilescu, 23 de ani, studentă la psihologie, care a participat recent, îmbrăcată în stil gotic, la un miting pre-electoral în sprijinul rivalului lui Simion, Nicușor Dan, a declarat că bluzele tradiționale brodate cu flori colorate „nu sunt chiar stilul meu.” Totuși, a adăugat ea, a purtat uneori una și este deranjată de faptul că naționaliștii „au luat ceva ce face parte din cultura tuturor românilor.”

Fanii apolitici ai iei sunt mai puțin deranjați de deturnarea ei politică decât de ceea ce consideră a fi o apropriere culturală din partea marilor case de modă străine.

Andreea Diana Tănăsescu, care administrează o pagină de Facebook dedicată celebrării iei, „La blouse roumaine”, nu are nicio problemă cu faptul că Yves Saint-Laurent s-a inspirat din bluzele românești, deoarece „a fost un artist,” a menționat România ca sursă de inspirație și a transformat portul sătesc în „haute couture”.

În schimb, ea se declară deranjată de Louis Vuitton și de brandul chinezesc de modă rapidă Shein, pentru că au copiat modele și croieli românești fără să acorde credit.

Anul trecut, a lansat o campanie online prin care a cerut ca firmele străine să obțină permisiunea României înainte de a copia modelele de ie. Bluza, a spus Tănăsescu, „este ca un certificat de naștere,” fiecare ie identificând purtătorul nu doar ca român, ci, în funcție de culorile și modelele broderiei, ca aparținând unui sat sau unei regiuni anume. „Am trecut prin decenii de comunism și multe alte greutăți, dar bluza românească a rămas mereu la fel și face parte din toți dintre noi,” a spus ea.

A revendica în mod exclusiv bluza ca aparținând României riscă să stârnească nemulțumirea bulgarilor, ucrainenilor și altor popoare din Europa de Est, care poartă și ei bluze brodate care, cel puțin pentru ochiul neavizat, par foarte asemănătoare.

Experții insistă că există diferențe clare. Doina Isfanoni, etnolog la Muzeul Satului din România, a petrecut decenii călătorind prin țară pentru a documenta ceea ce ea consideră a fi ii cu trăsături unice românești.

În 2022, UNESCO a declarat bluza parte a „identității culturale” a României și a vecinei sale Moldova, care a făcut parte din România în trecut.

Dr. Isfanoni privește cu scepticism și ironie eforturile politicienilor de a exploata ia în scop electoral, subliniind că aceștia poartă adesea imitații ieftine, produse la mașină, în locul pieselor autentice, brodate manual.

Naționaliștii precum domnul Simion și doamna Șoșoacă, spune ea, „vor să arate că reprezintă România adevărată și tradițiile ei,” dar „aceasta este doar o parodie a tradiției,” menită să „păcălească oamenii.”

În România, unde o elită bogată care locuiește în orașe precum București a fost de mult timp deconectată de majoritatea populației din mediul rural, adoptarea iei tradiționale a oferit o modalitate facilă de a afișa o legătură cu masele.

Dr. Isfanoni a menționat că ultima regină a României, Maria — născută și crescută în mare parte în Marea Britanie, înainte de a fi căsătorită cu prințul moștenitor al României în 1892 — și alți membri străini ai familiei regale purtau adesea ii tradiționale „pentru a arăta că sunt români adevărați.”

Un lider care a evitat bluza brodată a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist al României între 1965 și 1989. Născut într-o familie săracă dintr-un sat, el nu avea nevoie să-și stabilească originea ca fiu al pământului.

Deși este adoptată de politicieni ca un simbol al autenticității și al legăturii cu oamenii de rând, bluza este, în multe privințe, un obiect profund elitist din cauza prețului său. Un exemplar autentic, brodat manual, poate costa sute sau chiar mii de dolari, în funcție de materialul folosit și de complexitatea broderiei.

Prețul ridicat al iilor brodate manual a deschis calea pentru o avalanșă de articole produse la mașină în China și alte părți ale lumii, ceea ce face ca artizanii tradiționali să aibă dificultăți concurențiale. Mulți dintre aceștia sunt femei în vârstă din mediul rural, care pot petrece luni întregi lucrând la o singură bluză.

Nicoleta Uță, asistentă pe ambulanță în Domnești, un sat din nord-estul Bucureștiului, este o admiratoare a iei românești. Ea a spus că și-a dat seama că această artă riscă să dispară când a constatat că singura persoană din satul ei care mai știa să facă o ie era o femeie de 87 de ani.

I-a cerut femeii să ajute la inițierea tinerilor din sat în arta broderiei și a început să organizeze un atelier la ea acasă. Recent, într-o după-amiază, 16 fete concentrate au cusut ore în șir. Cea mai bună elevă a ei la broderie, a spus Nicoleta, era de fapt un băiat adolescent, dar familia lui s-a mutat din sat.

Predând adolescenților arta cusutului, spune Nicoleta Uță, nu doar că păstrează meșteșugurile tradiționale vii, dar îi și ajută pe tineri să se desprindă de telefoanele mobile — cel puțin pentru câteva ore.

„Învață să se concentreze și simt bucurie și împlinire când văd ce au reușit să creeze,” explică ea. Politicienii „poartă cu toții ii false și dau un exemplu prost pentru toată lumea,” a adăugat ea. „Trebuie să ne întoarcem la tradiții, dar la cele autentice, nu la tradiții deformate de politică.”