România şi Polonia, condamnate în primă instanţă să plătească vaccinurile Pfizer comandate şi anulate. Rogobete: Contractul numărul trei cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii; cifrele – supraevaluate

Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanţă, Polonia şi România, să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro şi, respectiv 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanţei, transmite AFP.

Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, miercuri, într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, campania de vaccinare anti-COVID a reprezentat ‘un eşec’.

„Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a spus ministrul.

În primul an al pandemiei, 2020, Comisia Europeană a încheiat, în numele celor 27 de state membre, contracte de furnizare cu toate firmele care au dezvoltat vaccinuri anti-Covid 19.

Cu producătorul Pfizer/Biontech au fost, în total, trei contracte. Fiecare țară avea repartizat un număr de vaccinuri, în funcție de populație.

Primele două contracte semnate de Comisie, în numele țărilor, au fost onorate în totalitate de România prin comandarea dozelor contractate.

Pe 20 mai 2021 Comisia Europeană a anunțat că a semnat un al treilea contract cu societățile farmaceutice BioNTech și Pfizer.

Prin intermediul acestuia, erau rezervate pentru țările membre ale Uniunii Europene încă 1,8 miliarde de doze de vaccin, care urmau să fie livrate în perioada decembrie 2021 – 2023.

Erau prevăzute în acest ultim contract 900 de milioane de doze de vaccin actual și de vaccin adaptat la variante, iar un alt articol al contractului vorbea despre opțiunea de a achiziționa alte 900 de milioane de doze.

39 de milioane de doze din acest contract semnat de Comisia Europeană cu Pfizer îi reveneau României.

În România, până la finalul lunii decembrie 2023, fuseseră vaccinate anti-Covid, cu schemă completă (cu seruri produse de diverse companii), 17 milioane de persoane. 2,6 milioane primiseră și doza a treia.

Initial, prin cele trei contracte încheiate de Comisia Europeană, pentru România au fost contractate 94 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

Pe parcurs, între țările membre ale Uniunii Europene, s-au făcut redistribuiri de către producător, la cererea țărilor. Din dozele alocate inițial României, 13,7 milioane au fost redistribuite.

Pe 27 decembrie 2023, România avea, în total, 80 de milioane de doze contractate și aproape 37 de milioane livrate.

În privința plăților – până la sfârșitul lui iunie 2023 – România achitase pe vaccinuri aproape 2,4 miliarde de lei.

Pe 23 noiembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut ridicarea imunității pentru trei foști oficiali ai Guvernului implicați în achiziția de vaccinuri. Dosarul a fost deschis în septembrie 2021.

Cei trei sunt acuzați de procurori că au semnat pentru cumpărarea mai multor doze de vaccine decât ar fi fost necesar la acel moment.

Acuzațiile sunt de abuz în serviciu și complicitate, plus prejudicierea bugetului statului cu 1 miliard de euro.

Este vorba de fostul premier liberal Florin Cîțu (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021) și doi foști miniștri ai Sănătății din cabinetul lui: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, ambii de la Uniunea Salvați România.

Voiculescu a deținut portofoliul Sănătății în Guvernul Cîțu în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, iar Ioana Mihăilă i-a urmat, în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021.

Acuzațiile DNA:

• Vlad Vasile Voiculescu – acuzat de procurori că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin. (contract Pfizer 2021-8.055.394 doze inițiale, contract Moderna nou – 6.390.404 doze),
• Ioana Mihăilă – acuzată că ar fi semnat pentru achiziționarea a 34.099.623 doze Pfizer,
• Florin Cîțu – acuzat că fi aprobat achizițiile pentru 2022-2023.

Procurorii susțin că aceste achiziții s-au făcut fără a ține cont de nevoile reale, în condițiile în care „România acceptase deja până la acel moment aproape 38 de milioane (37.588.366) de doze, din care 33 de milioane (33.328.096) de către Tătaru Nelu (ministru al Sănătății în perioada 26 martie 2020 – 23 decembrie 2020- n.r.) și 4.260.270 dozele opționale Pfizer acceptate de către ministrul sănătății Voiculescu Vlad Vasile, în decembrie 2020”.

Toate aceste achiziții în plus puteau fi evitate prin folosirea unei prevederi contractuale prin care România putea să renunțe la cota parte de vaccinuri de la Uniunea Europeană, afirmă procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Cronologia cazului:

La 08.01.2024 a fost transmisă și înregistrată în evidențele Ministerului Sănătății citația emisă de Tribunalul de Primă Instanță francofon din Bruxelles la data de 22.12.2023, în cauza înregistrată cu nr.F5331-23, promovată de către reclamanții PFIZER Inc., BIONTECH Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL, împotriva României, reprezentată de Ministerul Sănătății, având ca obiect Contractul de achiziție vaccinuri COVID-19, încheiat între contractant și Comisia Europeană.

Prin această citație, Ministerul Sănătății a fost notificat să se prezinte în data de 20.02.2024, la ora 09.00, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles, solicitându-se:

• obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 RON, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte;
• obligarea României la plata tuturor costurilor și cheltuielilor de judecată aferente procedurii, inclusiv a costurilor aferente procedurii de citare și a daunelor procedurale stabilite la 22.500 EURO (sumă de bază pentru creanțele evaluabile în bani).

Litigiul menționat a fost inițiat în contextul în care Comisia Europeană, în numele și pentru Statele Membre a încheiat cu contractanții Pfizer Inc. și BioNTech Manufacturing GmbH (reclamanți) acordul de cumpărare în avans pentru opțiunile de dezvoltare, producție, cumpărare cu prioritate și furnizarea unui vaccin de succes împotriva Covid-19, înregistrat cu nr. SANTE/2020/C3/043-S12.838335 și Acordurile de cumpărare SANTE/2021/C3/005 și respectiv SANTE/2021/03/2020.

Ulterior, prin Memorandumul aprobat la 01.02.2024, Guvernul României a împuternicit Ministerul Finanțelor pentru contractarea de servicii de asistență juridică și reprezentare în vederea asigurării reprezentării României în cauza înregistrată cu nr.F5331-23.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor a realizat o analiză a avocaților specializați care asigură reprezentarea ministerului în fața Tribunalelor arbitrale în litigiile derulate după regulile de procedură arbitrală ICSID, dar şi de Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional.

S-a apreciat că societățile de avocatură selectate cu respectarea principiilor concurenței și transparenței la nivelul anului 2019 pentru această activitate (și care au mandat de reprezentare), îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru a participa la o procedură de selecție în urma căreia să fie desemnată o echipă de avocați pentru cauza nr.F5331-23 (criteriul de selecție a fost cea mai avantajoasă din punct de vedere economic).

Pentru reprezentare Ministerul Finanțelor s-a adresat totodată și societăților de avocatură care asigură reprezentarea în fața aceleiași instanțe (Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles) a Republicii Polonia și a Ungariei.

Precizăm că ambele state sunt chemate în judecată de Pfizer Inc. și BioNTech Manufacturing GmbH, solicitându-se obligarea acestora la plata sumelor reprezentând doze de vaccin contractate și neachitate.

A fost luată acestă decizie pentru că, din punct de vedere tehnic, și aceste societăți îndeplinesc criteriile necesare reprezentării juridice a României în fața Tribunalului.

Astfel, au fost transmise un număr de opt invitații de participare la procedura de selecție, fiind primite un număr de șase oferte de reprezentare.

Dintre acestea, Comisia de evaluare a ministerului a desemnat câștigătoare asocierea SCA Stănescu Vasile și Asociații, Strelia CVBA.