România are cei mai mulți proprietari de locuinţe din UE, dar şi cele mai mici case comparativ cu alte state din blocul comunitar

Chiriaş sau proprietar?

În momentul în care o să am familia, proprietar, pentru că vreau să îi ofer copilului un loc stabil.

Românul are asta în sânge să fie proprietar, să fie bunul lui personal. Și aşa a ajuns România pe primul loc în topul țărilor cu cei mai mulți proprietari din Uniunea Europeană.

Cele mai recente date Eurostat arată că aproape 95% din populaţia ţării trăieşte într-o locuinţă proprietate personală. Cu mult peste media Europeană, de 70%.

Paradoxul face ca românii să trăiască şi în cele mai mici locuințe din Uniunea Europeană.

Fiecăruia îi revine o singură cameră, în vreme ce în Belgia sau Luxemburg media este de 2,2 camere per locuitor. Media suprafeţei locuibile la nivelul Uniunii este de 30 de metri pătrați de persoană. La noi, însă, e redusă la jumătate, sau chiar mai mică.

Lorin Niculae – membru în Consiliul Teritorial al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti: România este încă un stat agrar. La ţară, o casă nu înseamnă numai cele 3 camere: o tindă şi 2 camere, înseamnă ansamblu gospodăriei cu grajturi, fânare, coteţuri. Imperativul urbanizării României pe cale industrială a apărut undeva în perioada interbelică şi a luat un avânt în timpul socialismului. Acest lucru a generat aşa numitele cutii de chibrituri, nişte apartamente cu o suprafaţă mică.

Statistica mai arată că, la nivel de Uniune Europeană, în România sunt cei mai muţi tineri care nu şi-au părăsit casa părintească. Mai precis, 4 din 10 români cu vârste de până la 34 de ani locuiesc sub același acoperiș cu părinţii.

Chiria este o opţiune pentru doar 5% dintre conaţionali. Cel mai ridicat procent de chiriaşi sunt în Germania, Austria şi Danemarca.

În ultimul an s-a obervat o tendinţă de creştere a numărului de chiriaşi la noi în ţară, după ce ratele, în unele cazuri, s-au dublat.

Oana Ivan – expert imobiliare: Condiţiile pentru achiziţie s-au înăsprit şi atunci mulţi dintre noi mergem în zona asta de închirieri. Numărul cererilor pentru chirii a crescut cu 15-20%, iar numărul cererilor şi respectiv al tranzacţiilor pentru achiziţii a scăzut nu chiar în oglindă cu acelaşi procent, dar undeva între 7 şi 10 procente.

Cele mai multe locuinţe din România sunt construite în perioada 1919 -1980.