Reuters, Bloomberg și AP, excluse din grupul restrâns de la Casa Albă. Harvard pierde 2 miliarde de dolari

Administrația americană exclude trei mari agenții de știri de pe locul permanent pe care îl ocupau în corpul de presă al Casei Albe. Reuters, Bloomberg și Associated Press vor putea fi de-acum doar „eligibile” să facă parte din selectul grup. Este cel mai recent demers al lui Donald Trump asupra vocilor care aduc argumente împotriva politicilor sale.

Reuters, Bloomberg și Associated Press sunt agenții de presă citate în toată lumea, folosite pe larg inclusiv de presa scrisă și audiovizuală din România. Toate mențin principii amănunțite și publice pentru verificarea corectitudinii și deontologiei știrilor pe care le difuzează.

Până acum aveau prin rotație un loc permanent în grupul restrâns de aproximativ 15 jurnaliști cu acces la președinte, în Casa Albă și avionul prezidențial.

Associated Press a fost prima care a intrat oficial în conflict cu Donald Trump, după ce a refuzat să numească Golful Mexic, Golful Americii.

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: Dacă simțim că dacă presa din această sală difuzează minciuni, vom trage la răspundere. Este o realitate că apa de pe coastele Louisianei se numește Golful Americii. Nu știu exact de ce presa nu îl numește
așa, dar asta este situația.

Associated Press a argumentat că unui teritoriu internațional, cum este Golful Mexic, nu i se poate impune unilateral un nume național, și că acesta este facultativ. Chiar un judecător numit de Donald Trump a decis că administrația nu poate interzice accesul jurnaliștilor doar pentru că aceștia nu sunt de acord cu președintele.

Asta nu contează însă pentru liderul de la Casa Albă, care zilele trecute cerea retragerea licenței postului CBS pentru așa-zisa difuzare de minciuni – și chiar a cerut o anchetă a autorității de comunicații în acest sens, după difuzarea unor reportaje și interviuri cu lideri din Groenlanda și Ucraina. Nu există nicio dovadă despre dezinformare sau informații false.

Iar comunitatea academică reacționează după ce administrația americană a decis să blocheze 2 miliarde de dolari în finanțarea universității Harvard, după ce a pus presiune și pe alte universități, invocând antisemitismul și activismul politic – dar doar la acele instituții de învățământ unde au avut loc proteste împotriva lui Donald Trump.

Unele au cedat presiunilor administrației – în condițiile în care autonomia universitară este printre principiile fundamentale în întreaga lume.

Veena Dubal, profesor, Asociaţia Americană a Profesorilor Universitari: Conducerea Harvardului are o cu totul altă abordare. Afirmă că a luat măsuri foarte puternice pentru combarea antisemitismului în campusuri. Harvardul nu crede că ceea ce face administrația americană este legal și nu îi va permite să decidă ce se întâmplă în campusuri.

Statul american nu finanțează direct universitățile private, dar le acordă granturi și contracte uriașe – în condițiile în care aceste instituții nu plătesc impozit pe profit.

Harvard, Columbia, Yale nu sunt însă doar instituții de învățământ ci uriașe centre de cercetare, motorul libertății de exprimare dar și al inovației americane.