Cele 27 de state membre aprobă candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Charles Michel: Un moment istoric. Ursula von der Leyen: Astăzi este o zi bună pentru Europa

ACTUALIZARE Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a felicitat într-o postare pe Twitter pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova și Irakli Garibashvili, prim-ministrul Georgiei și le-a transmis că țările lor fac parte din familia europeană.

Ursula Von der Leyen a mai scris în legătură cu decizia Consiliului European că ”este o zi bună pentru Europa” și a transmis că țările candidate la Uniunea Europeană au ”teme de făcut” înainte de următoarea etapă a procesului de aderare.

Today is a good day for Europe.

Congratulations to President Zelenskyy President Sandumaia and Prime Minister Gharibashvili

Your countries are part of our European family.

And today’s historic decision by Leaders confirms that. pic.twitter.com/lAkv8Bq5fs

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 23, 2022

„Am căzut de acord. Consiliul European tocmai a decis să acorde statut de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova. Un moment istoric.  Este un pas extrem de important pe drumul vostru către UE”, a scris, pe Twitter, Charles Michel.

CITIȚI ȘI: Klaus Iohannis: Consiliul Europei a aprobat statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova. Din partea României Moldova va primi tot ajutorul de care are nevoie

Președintele Consiliului European i-a felicitat pe președinții celor două state, Volodimir Zelenski și Maia Sandu, precum și pe popoarele celor două țări.

„ Viitorul nostru este împreună”,a mai scris Michel.

Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE. Viitorul Ucrainei se află în interiorul UE, a scris Zelenski într-o postare pe Twitter.

Sincerely commend EU leaders’ decision at #EUCO to grant a candidate status. It’s a unique and historical moment in relations. Grateful to @CharlesMichel, @vonderleyen and EU leaders for support. Ukraine’s future is within the EU. #EmbraceUkraine https://t.co/o6dJVmTQrn

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 23, 2022

Pornim pe drumul spre Uniunea Europeană, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunităţi şi mai multă ordine în ţara lor. Avem în faţă un drum complicat, care va cere multă muncă şi efort şi pe care suntem pregătiţi să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetăţenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!, a spus Maia Sandu.

Președintele României, Klaus Iohannis: „Le doresc ca acest drum să fie rapid”

Am căzut de acord. Consiliul European tocmai a decis să acorde statut de candidat UA şi MD.

Un moment istoric.

Este un pas extrem de important pe drumul vostru către UE.

Felicitări @ZelenskyyUa şi @sandumaiamd, precum şi popoarelor UA şi MD

Viitorul nostru este împreună. pic.twitter.com/kvQHShKaPM

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 23, 2022

–-

„Astăzi deschidem uşa Uniunii Europene pentru Ucraina şi Republica Moldova, este cu adevărat un moment istoric”, a spus Manfred Weber la sosirea la summitul PPE de joi, primul pe care îl conduce în calitate de preşedinte al formaţiunii paneuropene.

PE solicită printr-o rezoluție acordarea fără întârziere a statutului de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova

Dincolo de euforia primirii statului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie să înceapă munca. Este pentru prima dată când statutl de candidată este condiționat de anumite reforme.

Lucian Pîrvoiu, trimisul nostru special la Bruxelles, a prezentat ultimele informații de la Bruxelles.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus şi ea că „astăzi este o zi istorică pentru Europa, este ceva de care ar trebui să fim mândri”.

„PE a cerut de multă vreme acordarea statutului de ţari candidate, încă de la începutul invaziei brutale a Rusiei, Ucrainei şi Moldovei. Salutăm textul din draftul de concluzii ale Consiliului European care menţionează exact acest lucru şi rolul care îi este acordat Georgiei”, a spus Metsola la venirea la summitul PPE.

„Este un moment istoric. UE nu s-a ferit niciodată de extindere şi extinderea pe timp de război ne va întări poziţia din punct de vedere al securităţii şi geopolitic”, a mai spus ea.

Întrebată dacă se aşteaptă la surprize în ceea ce priveşte decizia anticipată a Consiliului European, ea a răspuns că este „optimistă, dar prudentă”. Ea a ţinut însă să menţioneze că „atmosfera, unitatea pe care am văzut-o în ultimele luni, este ceva ce-mi dă gânduri pozitive privind ceea ce se va întâmpla astăzi şi mâine”.

Cu acelaşi prilej, ea a afirmat că a reiterat, la summitul cu liderii din Balcanii de Vest, „nevoia de a deschide negocieri cu Albania şi Macedonia de Nord şi de a vorbi serios despre liberalizarea vizelor pentru Kosovo”.

Summitul Balcanilor de Vest a început în această dimineață. Țările din această regiune așteaptă începerea discuțiilor privitoare la aderarea la UE, dar Bulgaria blochează prin veto începerea negocierilor pentru Macedonia de Nord. Bulagrii consideră că macedonenii vorbesc aceeași limbă ca și ei, bulgara, dar nu recunoasc acest lucru. În plus Bulgaria consideră că drepturile comunității bulgare din Macedonia de Nord nu sunt respectate.

CITEȘTE ȘI: Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea liderilor din UE şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi Summitul Euro

Consiliul European din 23-24 iunie va purta o discuţie strategică cu privire la relaţiile Uniunii Europene cu partenerii săi în Europa, inclusiv cu privire la modalităţi de promovare a dialogului politic şi de consolidare a securităţii, stabilităţii şi prosperităţii continentului european.

Liderii UE vor discuta totodată despre cele mai recente evoluţii în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina – inclusiv despre impactul acestuia asupra crizei mondiale a securităţii alimentare -, precum şi despre continuarea sprijinului economic, militar, politic şi umanitar, acordat Ucrainei de către UE.

Un alt subiect pe ordinea de zi a reuniunii este dat de cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, iar Georgia şi Republica Moldova au depus cererile la 3 martie 2022. Comisia Europeană a emis avizul cu privire la cererile depuse de aceste ţări la 17 iunie 2022, mai scrie site-ul Consiliului.

Liderii UE vor discuta despre situaţia economică şi despre recomandările specifice fiecărei ţări, ca parte a semestrului european 2022.

Aceştia vor discuta, de asemenea, despre adoptarea de către Croaţia a monedei euro, pe baza raportului său de convergenţă.

Cu privire la Conferinţa privind viitorul Europei, Consiliul European va lua în discuţie propunerile prezentate în raportul final, care a fost prezentat celor trei copreşedinţi ai conferinţei la 9 mai 2022. Conferinţa a fost lansată în martie 2021, în urma semnării unei declaraţii comune care a pregătit terenul pentru o serie de dezbateri şi discuţii ce au permis oamenilor din toate colţurile Europei să îşi exprime ideile şi să contribuie la conturarea viitorului Europei.

Nu în ultimul rând, în funcţie de evenimente, Consiliul European poate aborda chestiuni specifice de politică externă, mai informează https://www.consilium.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una extraordinară şi s-a desfăşurat în zilele de 30 şi 31 mai 2022, la Bruxelles. Consiliul European a adoptat atunci concluzii privind Ucraina, securitatea alimentară, securitatea şi apărarea şi energia.

Tot la 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra faptului că cel de al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei va acoperi ţiţeiul, precum şi produsele petroliere livrate din Rusia către statele membre. Se va face o excepţie temporară pentru ţiţeiul livrat prin conducte. În cazul unor întreruperi bruşte ale aprovizionării, se vor introduce măsuri de urgenţă pentru a asigura securitatea aprovizionării, conform site-ului Consiliului.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine oficial una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul European defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor”, adoptate în cadrul reuniunilor şi care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.