Răzvan Burleanu, vechiul și noul președinte al Federației Române de Fotbal

El a câștigat miercuri detașat al patrulea mandat consecutiv în fruntea FRF și va conduce forul de la București cel puțin până în 2030.

Alegerile pentru cea mai importantă funcție din fotbalul românesc, organizate la Adunarea Generală a FRF, nu au avut nici de această dată parte de suspans. Aflat de trei mandate la cârma Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu a fost reales miercuri pentru încă patru ani la ședința desfășurată la Casa Fotbalului.

El a obținut 258 de voturi în timp ce contracandidatul său Ilie Drăgan a primit numai 5 voturi, iar un vot a fost anulat. Drăgan nu a fost lăsat să-și țină discursul în fața alegătorilor, motiv pentru care și-a ținut direct din sală o parte a speech-ului, în timp ce forțele de ordine încercau să-l evacueze.

În vârstă de 41 de ani, Răzvan Burleanu a devenit pentru prima dată președintele FRF în 2014, când l-a înlocuit pe Mircea Sandu, fiind reales apoi în 2018, 2022 și în prezent. Absolvent al Universității Naționale de Studii Politice și Administrație Publică, el a fost și președintele Federației Europene de Minifotbal în perioada 2012-2017.

Actualul președinte al FRF, care nu a jucat fotbal la nivel înalt, este fiul fostului mijlocaș Gheorghe Burleanu, ce a adunat 352 de meciuri în Divizia A și a marcat 49 de goluri, evoluând la echipe precum FC Olt, FCM Târgoviște, Dacia Unirea Brăila, FCM Bacău și Ceahlăul Piatra Neamț.

Controversa celor patru mandate

Candidatura lui Burleanu a stârnit controverse și chiar o contestație depusă la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de contracandidatul său, Ilie Drăgan, pe motiv că statutul FRF permite doar trei mandate pentru președinte.

În discursul ținut în fața membrilor Adunării Generale, Răzvan Burleanu a arătat că norma, introdusă în 2014 chiar la propunea sa, nu se aplică pentru actualul șef al Federației, ci pentru persoana care îi va succede.

„Candidez nu doar pentru că statutul îmi permite, fiindcă limita de mandate, pe care am stabilit-o împreună, se aplică doar pentru viitor. Fie vorba între noi, suntem singura structură sportivă națională cu o limită de mandate, ci pentru că mă bucur de încrederea voastră și pentru că îmi place să câștigăm împreună”, a arătat el.

TAS a respins inițial, în procedură de urgență, contestația, pentru ca alegerile să poată avea loc, urmând să decidă ulterior dacă realegerea lui Burleanu este legală.

Realizări mărețe, alegători ațipiți și nicio calificare la Cupa Mondială

Înainte de exprimarea votului, Răzvan Burleanu a ținut un discurs de zeci de minute, în care a vorbit despre realizările nu doar din ultimii patru ani, ci de la primul mandat din 2014, în timp ce în sală mai mulți alegători au fost surprinși în timp ce ațipeau, iar alții erau cu ochii în telefon.

„Ne cunoaștem de 12 ani sau chiar de mai mult. Știți că mi-am propus să fiu un președinte pentru fiecare membru afiliat, cu principii solide și o viziune comună. Și am reușit acest lucru. Am avut un puternic sentiment al responsabilității încă din prima zi. Împreună am ales o nouă cale, am consolidat-o, am creat un nou model de guvernanță care a reprezentat interesele fotbalului românesc. Formate adaptate, noi oportunități pentru copii, creșterea veniturilor, investiții fără precedent, dar și servicii de calitate, programe educaționale, digitalizare, proiecte care, acum 12 ani, erau greu de imaginat, chiar și de visat”, a arătat el.

Printre cifrele din prezentarea lui Burleanu se numără creșterea numărului de practicanți ai fotbalului de la 100.000 la aproape 560.000 în ultimii 12 ani, dintre care 200.000 de jucători legimitați; mărirea de la 21 la 79 a numărului de competiții sub patronajul FRF; 20 de loturi naționale, cu 8 mai multe ca în 2014; 10 competiții de fotbal feminin cu peste 11.000 de jucătoare legitimate.

„De 10 ani nu ne mai vedem doar cu ocazia Adunării Generale. Ne asumăm împreună direcțiile de dezvoltare, ne aliniem strategiei Federația Română de Fotbal. Fiecare membru afiliat are posibilitatea de a se regăsi în această strategie și viziune, unde fiecare își găsește locul în acest ecosistem fotbalistic. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă. Astăzi este un moment de normalitate, pe care îl trăim o dată la patru ani, un moment de alegeri, pentru un nou mandat”, a completat el.

Burleanu a prezentat și două mesaje video de susținere din partea președintelui FIFA, Giani Infantino, și al UEFA, Aleksander Ceferin.

În perioada în care Răzvan Burleanu s-a aflat la conducerea FRF, naționala de fotbal a României a reușit două calificări la Campionatul European din 2016, eliminare în grupe, și 2024, unde a fost eliminată în optimi de Olanda, precum și promovarea în grupa B valorică în Liga Națiunilor.

Totodată, tricolorii au ratat prezența la Cupa Mondială din 2014, 2018, 2022 și sunt cotați cu șanse minime să ajungă la turneul final din această vară. Pe 26 martie, România joacă baraj semifinal în deplasare cu Turcia, în caz de victorie urmând să dispute barajul decisiv, tot în deplasare, cu Slovacia sau Kosovo.