Psihologul Radu Leca: Gândurile negative repetate activează constant sistemul de stres și epuizează resursele organismului

Psihologul Radu Leca explică modul în care gândurile negative repetate ajung să se manifeste nu doar emoțional, ci și fizic, afectând sănătatea și relațiile de cuplu.

Cum se văd gândurile negative în corp, dincolo de starea de spirit

În psihologia clinică, gândurile negative repetate activează constant sistemul de stres. Creierul transmite corpului semnale ca și cum pericolul ar fi real și permanent: tensiunea musculară crește, respirația devine superficială, somnul se fragmentează, apetitul se dereglează, iar nivelul de energie scade.

Atenția rămâne blocată pe amenințare, iar corpul intră într-o stare de alertă prelungită. În timp, acest mecanism întreține dureri de cap, disconfort gastrointestinal, palpitații, oboseală cronică și o sensibilitate crescută la infecții, ca urmare a epuizării resurselor organismului.

În terapia de cuplu, această stare de alertă se intensifică atunci când dialogul intern este dominat de mesaje precum „nu contez”, „nu sunt iubit” sau „urmează respingerea”. Corpul răspunde imediat prin încordare și iritabilitate, iar discuțiile banale se pot transforma rapid în conflicte aprinse.

„Când mintea repetă amenințarea, corpul devine paznicul ei și nu mai găsește drumul spre odihnă”, subliniază psihologul.

Cum strică gândurile negative ritmurile zilnice și relațiile

Un stil mental dominat de critică și catastrofizare afectează direct comportamentele zilnice. Apar retragerea socială, procrastinarea, alimentația pe pilot automat, lipsa mișcării și un consum mai mare de stimulente. Efectele se reflectă în creștere în greutate, inflamație, tensiune arterială ridicată și tulburări de somn.

În psihoterapia de familie, stresul mental persistent se răspândește în întregul sistem relațional. Un membru devine hipervigilent, altul evitant, copiii absorb tensiunea, iar mediul familial capătă un climat fragil, descris adesea ca „mersul pe coji de ouă”.

În cuplu, gândul constant „trebuie să mă apăr” generează un ton defensiv, replici scurte și interpretări negative. Corpul rămâne încordat mult timp după conflict, ca după un efort fizic intens.

„Relația trăiește în corp, iar când gândul lovește, mușchiul ține minte și inima ține ritmul stresului”, explică Radu Leca.

Impactul gândurilor negative asupra corpului

Gândurile de tipul „nu sunt atractiv”, „nu o să reușesc” sau „o să fiu judecat” mută atenția din zona senzațiilor în cea a evaluării și controlului. Sistemul nervos intră în modul de supraviețuire, nu în cel de conectare. Rușinea și anxietatea aduc cu ele tensiune.

În relație, anxietatea de performanță se transformă treptat în distanță afectivă. Această distanță alimentează și mai mult dialogul intern negativ, creând un cerc vicios care afectează simultan corpul și relația.