Proteste în spitale și la Casele de Pensii față de noua Lege a salarizării. Sindicaliștii amenință cu greva generală

Proteste în spitalele din România și la Casele de Pensii din țară, față de proiectul noii Legi a salarizării. Aproximativ 100.000 de sindicaliști din sănătate au purtat banderole albe, în semn de nemulțumire față de noile grile propuse.

Reprezentanții SANITAS susțin că veniturile ar putea scădea chiar și cu 3.000 de lei în cazul medicilor și cu aproximativ 1.000 de lei pentru asistenți. Sindicaliștii cer intervenția președintelui și solicită ca Legea salarizării să fie votată în sesiunea parlamentară extraordinară din septembrie, după modificarea proiectului.

Nemulțumiri sunt și în rândul angajaților de la Casele de Pensii. Salariații spun că noile grile le-ar reduce semnificativ veniturile și cer alinierea salariilor de bază la nivelul maxim din sistem, dar și menținerea unor sporuri care ar urma să fie eliminate.

La Galați, angajații Casei de Pensii au protestat în fața instituției. Aceștia susțin că, prin noile prevederi, salariile ar putea ajunge la niveluri comparabile cu cele de acum aproape zece ani.

Sindicaliștii avertizează că, dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, sunt pregătiți să declanșeze greva generală.

Medicii legişti şi personalul din institutele şi serviciile de medicină legală suspendă temporar activitatea joi

Medicii legişti şi personalul din institutele şi serviciile de medicină legală din întreaga ţară vor suspenda joi activitatea pentru două ore, a anunţat Societatea de Medicină Legală din România.

Protestul – programat între orele 10:00 şi 12:00 – se va desfăşura în incinta instituţiilor medico-legale, iar pe toată durata acestuia, vor fi asigurate doar urgenţele medico-judiciare.

“Acest protest este un semnal de alarmă privind o realitate ignorată sistematic de decidenţi: probaţiunea medico-legală este indispensabilă actului de justiţie. Fără expertiza medico-legală, anchetele penale stagnează, procesele se amână, iar drepturile cetăţenilor – deopotrivă victime şi acuzaţi – sunt grav afectate. Prin subfinanţarea cronică şi excluderea sistemului medico-legal din priorităţile bugetare, decidenţii nu reduc cheltuieli administrative – blochează însuşi sistemul de justiţie. Medicina legală nu este o cheltuială administrativă marginală, ci o componentă esenţială a probatoriului fără de care înfăptuirea justiţiei este imposibilă”, motivează acest demers Societatea de Medicină Legală din România într-un comunicat transmis, miercuri, Agerpres.

Reţeaua medico-legală îşi exprimă nemulţumirea faţă de prevederile “inechitabile şi profund defavorizante” ale OUG nr. 7/2026, cu impact asupra sistemului medico-legal, prin finanţarea şi salarizarea discriminatorii ale medicinei legale, atât faţă de celelalte specialităţi medicale, dar chiar şi în cadrul reţelei, dar şi faţă de proiectul noii legi a salarizării bugetare, în măsura în care acestea nu reflectă specificul, riscurile, responsabilităţile, incompatibilităţile şi caracterul indispensabil al activităţii medico-legale.

Medicii legişti vor protesta şi pentru lipsa unei evaluări individualizate şi corecte a medicinei legale, ca specialitate aflată simultan la interfaţa dintre sistemul de sănătate şi sistemul judiciar, pentru subfinanţarea “cronică” a institutelor şi serviciilor de medicină legală şi pentru scăderea marcată a veniturilor personalului.

“Solicităm Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Sănătăţii deschiderea unui dialog real, corectarea de urgenţă a prevederilor discriminatorii din OUG nr. 7/2026 şi ale proiectului legii-cadru a salarizării şi asigurarea unei finanţări care să permită reţelei medico-legale să îşi îndeplinească rolul constituţional în slujba justiţiei şi a sistemului de sănătate. Acest protest este un nou semnal de alarmă pentru factorii decidenţi şi, în absenţa deschiderii unui dialog real – fără a mai accepta aceleaşi reiterări ale unor tergiversări sine die şi promisiuni cvasiconstant neconcretizate -, reţeaua de medicină-legală se vede nevoită a escalada acţiunile de revendicare ale drepturilor, clamate chiar de însăşi factorii decizionali ca perfect justificate, prin alte acţiuni de contestare şi mijloace de presiune, fiind facil de anticipat care pot fi repercusiunile asupra actului de probaţiune judiciară şi asupra lumii medicale”, se arată în comunicatul de presă.