Protest în Berlin: Tinerii sunt împotriva construirii unei autostrăzi pentru care s-ar demola 20 de cluburi de noapte. Sloganul lor: #clubsAREculture

Printre nemulțumiți sunt iubitorii vieții de noapte, dar și activiștii pentru mediu. Acțiunea face parte dintr-un șir de demonstrații care au dus la oprirea circulației în anumite părți ale capitalei germane.

Disputată este o zonă care se întinde de la Treptower Park, peste râul Spree și spre Friedrichshain, în inima vieții de noapte a orașului. Cluburile de pe traseul propus de autostradă, pe care protestatarii au poreclit-o „autostrada către iad”, includ unele cu un statut aproape legendar, cum ar fi About Blank, un club techno găzduit într-o clădire industrială, cândva abandonată, și Renate, un magnet pentru Cluburi LGBTQ+.

O extindere a autostrăzii A100, care a început să fie construită în anii 1950, ar putea duce la demolări masive, dacă lucrările vor continua conform planului, în 2027. Proiectul are sprijinul ministerului transporturilor din guvernul federal, precum și al noului primar conservator, Kai Wegner.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor și-a reiterat recent sprijinul pentru proiect, considerând autostrada „necesară pentru a permite gestionarea traficului și a face față fluxurilor de trafic în creștere în viitor”.

Lutz Leichsenring, purtătorul de cuvânt al Clubcommission Berlin, a declarat că extinderea A100 ar reprezenta o „amenințare existențială pentru peisajul cultural unic al Berlinului”, care a fost stabilit în deceniile de la căderea Zidului Berlinului în 1989.

O campanie la nivel național, care a primit un sprijin internațional pe scară largă, numită #clubsAREculture, s-a angajat să continue să facă presiuni asupra guvernelor locale și federale prin proteste.

Mohamed Ben Mustapha, de la clubul ZUKUNFT am Ostkreuz, a numit extinderea planificată „echivalentul Berlinului care se împușcă în rotula” și a spus că eliminarea cluburilor ar fi devastatoare pentru schimbul cultural în oraș. „Zonele amenințate sunt tocmai locurile în care are loc o interacțiune eclectică între oameni dintr-o varietate de medii… nu pe stradă sau la locul de muncă”, a punctat el.

Scena cluburilor din Berlin a crescut pe spatele unui număr mare de clădiri goale lăsate de dezindustrializare după cel de-al doilea război mondial. Când a căzut Zidul Berlinului în 1989, dansul și muzica electronică și-au găsit mediul perfect în spațiile abandonate, adesea ocupate ilegal, cu moștenirea unei scene distinctive din Berlin, care a continuat să prospere și să se extindă. Oficialii culturali estimează că valorează anual 1,5 miliarde de euro pentru economia capitalei germane.

„Această dezvoltare istorică a creat ceea ce guvernul numește adesea ca fiind o caracteristică remarcabilă a Berlinului, ca un oraș plin de viață, creativ și plin de culoare”, a spus Leichsenring. El a explicat: „Așezarea unei game largi de alte industrii se datorează în mare parte ofertei culturale specifice pe care Berlinul o are – companii internaționale, startup-uri, precum și dezvoltări industriale în orice, de la transport la alimentație și turism”. Leichsenring crede că odată ce cluburile vor fi distruse, va fi practic imposibil să se recreeze scena și ca urmare se vor pierde multe mii de locuri de muncă.

Un articol de Arina Delcea