Premierul Ilie Bolojan a făcut prima evaluare a mandatului său: Am evitat intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%

Premierul Ilie Bolojan a făcut vineri radiografia celor 100 de zile de guvernare. Perioada a fost marcată de o reformă fiscală care a adus taxe şi impozite noi. Totul a fost cu un scop, a justificat premierul, și anume ca ţara noastră să nu intre în incapacitate de plată. Ilie Bolojan atenţionează că, pentru eficienţa măsurilor pe termen lung, este nevoie în continuare de reforme.

“Se împlinesc 100 de zile de când acest Guvern a depus jurământul. Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare, iar până acum am luat măsurile care s-au impus, care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României, pentru că fără aceste măsuri am fi fost într-o situație dificilă, care ar fi avut consecințe grave asupra cetățenilor țării noastre. Am evitat, practic, intrarea în incapacitatea de plată, pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din UE, noi aveam puțin peste 30% față de media de peste 40% și pe fondul cheltuielilor supradimensionate cu peste 30 de miliarde de euro, anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat”, a afirmat Ilie Bolojan.

Șeful executivului a subliniat că, urmare a măsurilor implementate, agențiile de rating au confirmat că guvernanții au făcut ‘ceea ce este necesar’.

“A fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul. Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut și cred că au fost niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică”, a mai declarat Bolojan.

Șeful Guvernului a explicat necesitatea măsurilor care au vizat creșterea veniturilor fiscale și îmbunătățirea colectării.

“Erau cele mai mici, dar, mai rău, nu ne încasam într-o bună măsură aceste taxe și propunerile care au fost adoptate, cele care sunt inclusiv în pachetul 2 și sper să fie validate de Curte în perioada următoare, nu fac decât să întărească capacitatea ANAF de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă și așa mai departe“, a arătat Bolojan.

Totodată, acesta a punctat că era necesară și reducerea cheltuielilor publice.

“A trebuit în această perioadă să limităm și să reducem cheltuielile publice și măsurile care au fost adoptate legate de plafonarea salariilor, de reducerea unor sporuri, de reducerea cheltuielilor au fost un prim pas absolut necesar, care trebuie continuat în perioada următoare. Am început să corectăm nedreptățile și lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetățenii țării noastre și nu mai sunt sustenabile din punct de vedere al funcționării unei economii normale, de la aspectele care țin de câștigurile nejustificate în anumite autorități, până la măsurile care țin de magistrați“, a arătat Ilie Bolojan.

Guvernul a făcut ‘ordine în investiții’, potrivit acestuia, în așa fel încât ‘să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare’.

“Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu exista o anumită prioritizare și, prin măsurile care au fost adoptate, aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte. În principal este vorba de proiectele care sunt finanțate din fonduri europene, iar cele care sunt finanțate din bugetele naționale au fost prioritizate sau urmează să fie finanțate doar cu asigurarea cofinanțării de către autoritățile locale. În felul acesta, vom evita să avem investiții supradimensionate sau alocate în localități unde nu mai există activități sportive, cum este cazul stadioanelor, de exemplu. Ne-am asigurat că vom avea în continuare acces la fonduri europene”, a spus Bolojan.

Premierul a subliniat și importanța aprobării măsurilor de reformă a administrației locale.

“De asemenea, așa cum știți, am pregătit pachetul pentru reforma în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat în așa fel încât, pe de o parte, să avem o administrație care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administrație mai eficientă și să avem o administrație care preia de la Guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare. Dar reducerea cheltuielilor de funcționare este un element care nu poate fi scos din capitolul de reformă“, a mai declarat prim-ministrul. 

Declarații ale premierului:

• Așa cum știți, am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare, iar până acum am luat măsurile care s-au impus, care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României. Fără aceste măsuri, am fi fost într-o situație dificilă, care ar fi avut consecințe grave asupra cetățenilor țării noastre.
• Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%, al celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană — noi aveam puțin peste 30%, față de media de peste 40% — și al cheltuielilor supradimensionate, cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și în anii trecuți.
• Agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce era necesar. A fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul.
• Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică. Și, așa cum știți, a fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Erau cele mai mici din UE, dar, mai grav, nu încasam într-o bună măsură aceste taxe.
• Propunerile care au fost adoptate, inclusiv cele din pachetul 2 — și sper să fie validate de Curte în perioada următoare — nu fac decât să întărească capacitatea ANAF de a încasa aceste impozite, să închidă portițele și să nu mai permită existența firmelor fantomă.
• A trebuit, în această perioadă, să limităm și să reducem cheltuielile publice. Măsurile legate de plafonarea salariilor, reducerea unor sporuri și diminuarea altor cheltuieli au fost un prim pas absolut necesar, care trebuie continuat în perioada următoare.
• Am început să corectăm nedreptățile și lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetățenii țării noastre și nu mai sunt sustenabile din punctul de vedere al funcționării unei economii normale: de la aspectele legate de câștigurile nejustificate în anumite autorități, până la cele care privesc sistemul de pensii al magistraților.
• Am făcut ordine în investiții în această perioadă, astfel încât să le putem continua, dar și să ne încadrăm în anumite anvelope financiare. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu exista o prioritizare clară, iar prin măsurile adoptate, aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte — în principal cele finanțate din fonduri europene. Cele finanțate din bugetele naționale au fost prioritizate sau vor fi susținute doar cu cofinanțare din partea autorităților locale.
• În acest fel, vom evita investițiile supradimensionate sau alocările către localități unde nu mai există activități, cum este cazul unor stadioane.
• Ne-am asigurat că vom avea în continuare acces la fonduri europene. Eram în situația de suspendare a fondurilor europene și nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investițiilor, dar am și renegociat programul PNRR, care era amânat, iar România risca să intre într-un blocaj.
• Am renegociat jaloanele astfel încât să nu pierdem finanțările și să putem face anul acesta încă o cerere de plată.
• În ceea ce privește programul de apărare, am negociat în această perioadă în programul SAFE o sumă importantă pentru România pentru a ne putea asigura cheltuielile pentru apărare, dar și finanțarea unor importante investiții în infrastructură cu potențial de folosire mixt civil și militar cum sunt captele autostrăzilor din Moldova.
• Am pregătit pachetul pentru reformă în administrație locală pe care nu am reușit să-l adoptăm. Avem nevoie de o administrație care să fie un factor de dezvoltare și o administrație mai eficientă.
• Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita și pe care trebuie să le urmărim.
• E vorba, pe de o parte, să ne încasăm veniturile și, de asemenea, să limităm și să reducem cheltuielile de funcționare. Doar în felul acesta vom avea bugete echilibrate și vom putea finanța investițiile pentru a crea condiții de dezvoltare.
• De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem eforturi pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF și a vămii să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permite plata unor impozite serioase în România și să combatem munca la negru.
• Aceste elemente, care țin de combaterea evaziunii fiscale și de încasarea veniturilor, sunt foarte importante pentru disciplina fiscală. Dar este nevoie, în continuare, să ținem sub control cheltuielile publice și să le reducem. Reforma administrației publice, locale și centrale, este o necesitate și o urgență.
• Dincolo de faptul că trebuie să ofere servicii mai bune cetățenilor, administrația trebuie să fie mai eficientă, pentru că nu mai putem suporta costurile pe care astăzi le plătim lună de lună.
• O reducere a cheltuielilor, un calcul corect al posturilor, iar acolo unde există surplus să rezulte reducerea acestora, este o necesitate. Acest lucru sper să fie pus în practică în perioada imediat următoare.
• De asemenea, pentru a avea administrații responsabile, este nevoie ca sumele repartizate sub formă de transferuri să fie direct proporționale cu gradul de încasare al impozitelor locale, pentru ca nimeni să nu stea în administrație pe banii statului fără să facă nimic.
• Comasarea și fuzionarea de autorități și agenții, precum și comasarea serviciilor deconcentrate sunt pași necesari. Gândiți-vă câte servicii are în fiecare județ doar Ministerul Agriculturii, care ar putea fi fuzionate într-o structură mult mai mică. Asta ar însemna economii importante, mai puține posturi de conducere și mai puține drumuri pentru cetățenii care trebuie să ajungă la aceste servicii.
• Interdicția cumului pensiei cu salariul este un element important pe care cred că trebuie să-l punem în practică. Suntem pe cale să găsim formula constituțională pentru a aplica acest proiect.
• Dar, pe lângă aceste două constante, trebuie să ne ocupăm și de lucrurile care înseamnă dezvoltare, care construiesc o economie pe baze sănătoase. Fără aceste condiții, nu putem vorbi despre un viitor bun pentru țara noastră.
• Aș puncta câteva elemente strategice pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare.
• E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele aflate într-o stare avansată și termocentralele unde lucrările trenează.
• La Iernut, de exemplu, avem o centrală importantă de 400 de megawați, începută în 2016. Dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu putem spera că în 2026, după 10 ani, vom termina acest proiect. Dacă vom continua să gestionăm astfel de lucrări ca în trecut, cu siguranță nu vom vedea capacități noi de producție. Iar fără aceste capacități, care să ne asigure energie de bază, nu vom putea compensa în orele critice de consum.
• Susținerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este de asemenea un lucru foarte important, la fel ca accelerarea lucrărilor. Derularea proiectării cât mai repede, pentru a începe lucrările, este esențială, astfel încât în anii următori să avem un mix energetic care să asigure o energie competitivă în România — nu doar constantă, nu doar suficientă, ci și la un preț bun — iar componenta nucleară este foarte importantă.
• În același timp, pe termen scurt, trebuie să susținem proiectele de stocare și de pompare din marile acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte importante pe fotovoltaic.
• Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficiență energetică la oameni acasă și nu ne-am gândit cum să facem sistemul național eficient. Fără a finanța capacități de stocare importante și fără a mai finanța niciun panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, apar dezechilibre majore. Așa cum ați aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducție, iar seara avem un deficit care, dacă nu-l putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic.
• Strategia pe cărbune este un lucru pe care trebuie să îl închidem în perioada imediat următoare. Pe de o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon, iar opțiunile strategice sunt doar două. Fie încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Văii Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, astfel încât să nu mai fie căpușat și să nu mai fie necesar să acordăm anual miliarde de lei subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo.
• Fie, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, datorită costurilor foarte mari, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune. Eu personal susțin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua așa cum sunt lucrurile astăzi.
• Costul energiei este un element foarte important, deoarece reprezintă baza competitivității companiilor noastre pe piața globală, mai ales acolo unde consumul de energie este un cost semnificativ de producție.
• Și, că ne place sau nu, o parte din ceea ce vedem că se întâmplă în zona industriei metalurgice este și un efect al costului energiei. Din acest punct de vedere, este esențial să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră, astfel încât să nu repetăm greșeala făcută în agricultură — să exportăm neprocesat.
• O bună parte din acest gaz trebuie valorificat în țară, în companii care să producă îngrășăminte chimice pentru agricultură, produse petrochimice sau în zona metalurgică, pentru a pune în valoare acest potențial important reprezentat de resursele de gaz.
• Concepția importantă pe care trebuie să o urmărim este să susținem sectoarele economice cu potențial de creștere. Avem mai multe domenii în care există un potențial semnificativ, dar nu am valorificat aceste oportunități așa cum ar fi trebuit. Mă gândesc la procesarea produselor agricole și la susținerea industriei agroalimentare românești. Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piața românească, în foarte multe sectoare de activitate în care am putea dezvolta capacități interne, dacă aplicăm politici de susținere a acestei industrii.
• Din întâlnirile pe care le-am avut cu marile rețele comerciale, am convenit că, așa cum aduc în România produse de bună calitate, produse dinn alte țări, pot să facă acest lucru și cu produsele noastre, dacă sunt competitive în țările vecine. Săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din acest sector, pentru a stabili politici cât se poate de clare, să vedem cu ce le putem susține pentru a-și crește și diversifica producția. Astfel, pe de o parte, să avem mai multă producție internă, iar pe de altă parte să ne susținem exporturile.
• Aici sunt importante, de asemenea, investițiile în capacitățile de stocare, în depozite, precum și susținerea standardizării producției agricole din fermele mici, astfel încât această producție să ajungă să fie vândută în marile rețele de magazine. Ceea ce s-a făcut până acum, din păcate, nu a dat rezultate.
• Un element important pe care trebuie să îl avem în vedere în continuare este atragerea investițiilor străine. Dacă în acești ani România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor românești, ci și investițiilor străine, care au adus finanțări, tehnologie, dar mai ales acces pe piață.
• Avem foarte multe zone în care importăm o mare parte din produse. Gândiți-vă că, pe componenta de medicamente, peste 90% din ceea ce este pe piața noastră este importat. În anumite zone care par nesemnificative — hrană pentru animale, ciocolată — avem foarte puțini producători în România.
• Un element important este să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România, să le contactăm direct și să le oferim sprijin pentru a-și muta producțiile în țara noastră. Acest lucru îl putem face direct și prin ambasadele noastre, care trebuie să devină un punct de sprijin economic pentru economia românească, un punct de susținere pentru exportatorii noștri, și nu doar să rămână la stadiul de până acum.
• Un element important pentru a fi o țară predictibilă pentru investiții este să avem un sistem de taxe și impozite care să nu le descurajeze. Așa-numitul impozit pe cifra de afaceri (IMCA) este un element care, cred, trebuie reanalizat, astfel încât să-i penalizăm pe cei care într-adevăr abuzează de prețuri de transfer și nu vor să plătească impozite, dar în același timp să nu penalizăm investițiile, pentru că altfel le descurajăm să vină în România.
• Orice formulă de debirocratizare, de simplificare a obținerii autorizațiilor și de transparență sprijină atât investițiile străine, cât și activitatea zilnică a companiilor care astăzi sunt în economia românească.
• Un element important este să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulți oameni activi în economia reală și, prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm creșterea ocupării. Acest lucru nu se poate face decât prin câteva măsuri.
• Am spus: creșterea vârstei de pensionare anticipată. Este insuportabil economic și nici acceptabil social să ai oameni care se pensionează la 48–50 de ani cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care să lucreze în economia reală. Faptul că doar puțin peste jumătate dintre cei care depășesc această vârstă până la 65 de ani sunt activi în economie arată că avem o problemă cronică, pe care trebuie să o corectăm.
• Reducerea perioadei de șomaj este o necesitate, pentru că în aproape toate marile orașe din România nu ai cu cine să lucrezi, iar sectorul privat se confruntă cu o lipsă serioasă de forță de muncă.
• Costurile cu concediile medicale – un miliard de euro, în condițiile în care acum zece ani era la jumătate din valoare, înseamnă că avem niște probleme și trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer aici la cei care într-adevăr au un temei justificat, o boală serioasă, ci mă refer la „punțile” care sunt între Crăciun și Anul Nou sau la elemente pe care le vede orice om care se uită într-o anumită statistică și pe care le achită angajatorul sau statul.
• De asemenea, e nevoie ca cheltuielile sociale să fie orientate strict către cei cu venituri mici, iar orice suprapunere de venituri în această zonă, orice fel de acordare nejustificată, trebuie oprită, în așa fel încât și în această zonă resursele pe care le avem să se ducă la cei care într-adevăr au nevoie de sprijin.
• Un element important este cel al piețelor financiare, și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii, sau dacă vom lista la bursă companii care astăzi nu sunt listate — CEC-ul, de exemplu, sau aeroportul Otopeni. În felul acesta vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii.
• Vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, ele vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai mari. Este o zonă pe care nu am exploatat-o suficient și trebuie să o activăm în perioada imediat următoare.
• E nevoie apoi de o reformă a ordinii publice, iar ceea ce s-a prezentat la Ministerul de Interne zilele trecute este baza acestei reforme. Gândiți-vă că avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în pază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20–30% numărul acestora din pază și îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine și siguranță publică în zonele unde există probleme.
• E nevoie să integrăm sistemele de dispecerate. Avem astăzi câte patru dispecerate într-o reședință de județ, toate separate. Aduceți-vă aminte cum erau dispeceratele de la ambulanță și de la SMURD în anii trecuți, cum intrau într-o competiție și uneori nimeni nu răspundea. Acești oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea trebuie să însemne mai multă siguranță, mai puține infracțiuni și contravenții în zonele aglomerate, prin sisteme eficiente care să sporească siguranța cetățenilor noștri pe stradă, în apartamente, în locuințe.
• Asta înseamnă mai puțini oameni în pază, în dispecerate și la birouri, un calcul corect al forțelor și mai mulți oameni în teren, acolo unde sunt probleme.
• De asemenea, e nevoie să continuăm reforma în sănătate, în educație și, nu în ultimul rând, pentru a face toate aceste lucruri, e nevoie de coerență în coaliție, de respect între parteneri, de stabilitate și de susținerea pachetelor legislative, în așa fel încât să putem asigura o guvernare responsabilă pentru români.

___________________________________________

Este prima evaluare oficială a mandatului său de la preluarea funcției de prim-ministru al României. Conform protocolului din coaliția de guvernare, Bolojan ar urma să conducă Executivul până în anul 2027, când postul de premier va reveni Partidului Social Democrat.

Evenimentul este organizat de Guvernul României și va fi transmis în direct.

Premierul Ilie Bolojan marchează 100 de zile de mandat, perioadă în care guvernul său s-a concentrat pe măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul.

Instalată pe 23 iulie, echipa guvernamentală a adoptat rapid două pachete de reforme fiscale majore. Primul, intrat în vigoare pe 25 iulie, include creșterea TVA de la 19% la 21% și înghețarea pensiilor și salariilor în 2026.

Al doilea pachet, împărțit în cinci proiecte, este parțial blocat la Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe pe 8 octombrie.

Rectificarea bugetară din 1 octombrie este cea mai recentă măsură importantă, aducând 3 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat.

În plan politic, proiectul privind administrația locală a fost amânat din cauza tensiunilor din coaliție.