Premierul Estoniei, Kaja Kallas: Înfrângerea Rusiei este crucială pentru evitarea unui al Treilea Război Mondial

Occidentul trebuie să ajute Ucraina să învingă Rusia pentru a evita un conflict mai amplu, a declarat premierul estonian Kaja Kallas, care a pledat pentru mai multe arme din partea Uniunii Europene pentru Kiev și pentru investiții mai mari în industria europeană de apărare, potrivit EUobserver.

“[Dacă] Rusia [ar trebui] să piardă acest război, atunci nu trebuie să ne facem griji cu privire la cel de-al treilea război mondial”, a declarat Kallas miercuri la Bruxelles.

Înaintea reuniunii de două zile a Consiliului European, politicianul liberal a precizat că nu este o susținătoare a războiului: “Vrem să avem pace, dar vrem să avem o pace durabilă, iar o pace în condițiile Rusiei nu este durabilă”.

Reflectând asupra istoriei Europei, ea a spus că diferența dintre începutul celui de-al Doilea Război Mondial și ceea ce se întâmplă acum este că Ucraina “luptă și stă în picioare”.

“De aceea, războiul nu a progresat mai mult”, a spus ea. “[Dar] dacă Ucraina cade, va fi în toată Europa”, a adăugat ea.

Kallas, care a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai Kievului și un critic ferm al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a coordonat apelurile de majorare a investițiilor în domeniul apărării pentru a stimula atât Ucraina, cât și capacitățile militare ale Europei.

Ea a declarat că, dacă coaliția Ramstein – un grup care reunește cele 31 de state membre NATO și alți 23 de aliați ai Ucrainei, precum Australia, Japonia și Coreea de Sud – ar aloca Ucrainei doar 0,25% din PIB-ul lor sub formă de ajutor militar, acest lucru ar depăși cu mult Rusia și “ar contribui în mare măsură la victoria Ucrainei”.

“Rusiei îi este frică să nu intre în război cu NATO”, a spus ea, adăugând că Rusia nu va merge mai departe dacă va vedea că Europa este puternică.

CITIȚI și Emmanuel Macron: Dacă Rusia va câştiga acest război, credibilitatea Europei ”va fi redusă la zero”. Cei care pun ”limite” sprijinului pentru Ucraina ”aleg înfrângerea”

Întrebată dacă este îngrijorată de amenințările nucleare ale Rusiei, prim-ministrul estonian a răspuns: “Este pentru a ne intimida. Este pentru a ne face să ne fie frică”.

“Ei [rușii] se pricep foarte bine să semene frica în societățile noastre” și “să conceapă amenințările pentru a [se potrivi] diferitelor țări”, a adăugat ea, dând ca exemplu implicarea Rusiei în mișcarea anti-vaccin care a apărut în Europa în timpul pandemiei Covid.

Kallas: “Comit o sinucidere politică, dar nu am de ales”

Mica ei țară baltică de doar 1,3 milioane de locuitori, care are graniță cu Rusia, a depășit pentru prima dată în acest an trei procente din PIB investite în apărare, ceea ce reprezintă aproximativ 1,33 miliarde de euro, potrivit bugetului de stat pe 2024.

Dar pentru perioada 2024-2027, Tallinn și-a stabilit obiective și mai ambițioase în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare ca procent din PIB, alocând peste 5,6 miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare.

“Problema cu investițiile în apărare pentru lideri, care au vecini mai buni decât noi, este că este foarte greu de explicat oamenilor, pentru că atunci când este timp de pace sunt atât de multe lucruri pe care poți cheltui banii contribuabililor”, a spus ea.

Când a început invazia în forță a Rusiei în Ucraina, în 2022, premierul estonian a declarat că se aștepta ca țările NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, deoarece “în Europa se desfășoară un război fierbinte”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

“În unele țări, nu văd faptele, aud doar cuvintele”, a spus ea.

În 2014, liderii NATO s-au angajat să aloce două procente din PIB-ul lor pentru cheltuielile de apărare, dar anul trecut unele țări UE au coborât sub pragul de 1,5% – și anume Luxemburg, Belgia, Spania, Slovenia, Italia și Portugalia.

În contextul apropierii alegerilor europene, Kallas a declarat că este important ca liderii UE să le explice cetățenilor nevoile de apărare ale Europei.

Politiciana liberală a majorat taxele din țara sa pentru a acoperi nevoile de apărare ale Estoniei. “Comit o sinucidere politică, dar nu am de ales”, a spus ea.

Se așteaptă ca liderii UE să ajungă la un acord privind achizițiile comune și producția de arme în cadrul summitului, dar au apărut diviziuni cu privire la modul de finanțare a noilor cheltuieli de apărare.

Estonia s-a poziționat în favoarea unor împrumuturi comune sau a unor obligațiuni de apărare pentru a strânge bani, însă propunerea riscă să fie respinsă de țările mai cumpătate, care au respins ideea de a emite mai multe datorii comune după pandemie.

Kallas a recunoscut că discuțiile au fost dificile.

“Nu sunt blocat la ideea de euroobligațiuni dacă găsim o altă cale”, a declarat premierul. “Problema este că acum suntem în criză. Trebuie să investim în apărare acum”, a mai spus.

Securitatea globală

Războiul din Ucraina și potențiala revenire a lui Donald Trump la Casa Albă au împins Europa să se gândească mai profund la autosuficiența în materie de apărare.

Kallas a reasigurat presa că nu există țări de primă sau a doua clasă în NATO, dar a mai spus că ultimul cuvânt cu privire la trimiterea sau nu a trupelor americane acolo unde este nevoie de ele depinde de președintele SUA, în ciuda clauzei de apărare reciprocă din articolul 5 al NATO.

Prim-ministrul estonian a avertizat că războiul din Ucraina nu a pus o problemă de securitate doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii.

“Cunoaștem aceste țări care au un interes pentru vecinii lor, așa că modul în care răspundem aici va avea, de asemenea, un efect asupra securității globale”, a declarat ea, după ce s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin la începutul acestei săptămâni și cu președintele american Joe Biden la sfârșitul săptămânii trecute.

CITIȚI și Stoltenberg: „În pofida pierderilor suferite, Putin nu a renunţat la obiectivul său de război”. Șeful NATO avertizează că Ucraina rămâne fără muniție

Întrebată despre declarația controversată a președintelui francez Emmanuel Macron privind trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, ea a susținut utilizarea de către acesta a așa-numitei “ambiguități strategice”.

“Am ghicit atât de mult timp ce va face Rusia în continuare. Cred că ar putea fi o strategie bună ca ei să ghicească ce vom face noi în continuare”, a spus ea.

Ea a mai spus că sancțiunile UE afectează Rusia, dar că acestea “ar trebui să funcționeze mai bine”.

Pentru a soluționa problema eludării sancțiunilor de către țările terțe, Estonia a propus stabilirea de cote pentru anumite bunuri sau tehnologii către anumite țări terțe, un embargou total și interzicerea tuturor bunurilor care tranzitează Rusia, extinderea listei de bunuri supuse sancțiunilor și reflectarea sancțiunilor impuse Rusiei în Belarus.

De asemenea, ea a declarat că UE ar trebui să ia în considerare o interdicție totală a importurilor de gaze lichide rusești “cât mai curând posibil”.

Posibilități de angajare la nivel înalt

Kallas a refuzat recent să o înfrunte pe Ursula von der Leyen pentru postul de viitor președinte al Comisiei Europene, afirmând că dorește să rămână prim-ministru al Estoniei.

Dar reputația internațională a lui Kallas a primit o lovitură în orice caz atunci când s-a semnalat anul trecut că soțul ei, Arvo Hallik, câștiga bani în Rusia.

CITIȚI și Scandal în Estonia, după ce s-a aflat că soțul prim-ministrei are afaceri în Rusia și după izbucnirea războiului din Ucraina

Prim-ministrul a explicat că Hallik a avut o participație minoritară într-o firmă estoniană numită Stark Logistics, pe care a vândut-o acum.

Dar “nu a văzut nimic în neregulă cu acest lucru, deoarece nu avea niciun client rus, nicio afacere rusă sau nicio cifră de afaceri în Rusia”, a spus ea.

Kallas, în vârstă de 46 de ani, care a condus Estonia ca prima femeie lider din 2021, a declarat că nu candidează pentru nicio funcție de conducere în UE.

Dar numele ei a apărut în discuții preliminare în cercurile UE.

“Orice se poate întâmpla în politică”, a spus ea. “Dacă vă uitați în întreaga lume, liderii femei renunță, deoarece este foarte greu, mai ales când ai o familie”, a adăugat ea.