Povestea Unirii Principatelor. Evenimentul de la 24 ianuarie 1859 a fost punctul de pornire pentru modernizarea țării
În urma războiului Crimeii, Principatele Române ajung, din mâinile rușilor și ale turcilor, în cele ale marilor puteri europene. În 1856, Tratatul de Pace de la Paris permite Moldovei și Țării Românești să se unească, mai mult pe hârtie, pentru că trebuia să-și aleagă domnitori, guverne și capitale diferite, dar și o comisie centrală, un fel de parlament comun, la Focșani.
Cornel Ilie, director adjunct al Muzeul Național de Istorie a României: “S-au decis oarecum surprinzător să-l propună ca și candidat la domnia Moldovei pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. A fost pârcălab de Covârlui și se remarcase tocmai pentru că luase atitudine față de neregulile care se întâmplaseră la alegerile elective din Moldova și și-a dat demisia.”
Unioniştii au reuşit să facă propagandă pentru alegerea aceluiaşi domn şi la Bucureşti.
Cornel Ilie: „Când au început dezbaterile, au avut de întâmpinat şi presiunea populaţiei din Bucureşti care se strînseseră în număr mare şi manifesta în favoarea Unirii. Unul din deputaţii unionişti stătea cu o batistă la geam, pentru a semnala manifestaților, care e situația.”
Cuza a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române iar, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern.
Cornel Ilie: „Reforma agrară, pentru prima data a fost dat pământ ţăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, pentru că Biserica era la vremea respectivă cel mai mare proprietar de pământ din România, reforma sistemului electoral, reformă militară, a învățământului.”
Reformele sale aveau să-i grăbească detronarea. Împroprietărirea ţăranilor a supărat marii moşieri şi Biserica.
Cornel Ilie: „A instituit în 1964 un regim mai autoritar. A fost înconjurat de o camarilă, care nu s-a comportat tocmai bine.”
Politicieni conservatori și liberali au format „monstruoasa coaliție”, care l-a obligat pe Alexandru Ioan Cuza să-şi semneze abdicarea după şapte ani de domnie.