Poveste de la Revoluția din Timișoara: Rodica Farcău a supraviețuit după ce a fost împușcată de două ori, apoi debranșată de la perfuzii și aruncată la morga spitalului, printre cadavre

Rodica Farcău s-a născut a doua oară în 18 decembrie 1989. A scăpat ca prin minune cu viață, după ce a fost împușcată de două ori de trupele de represiune, în timpul revoluției din Timișoara. A avut însă un înger păzitor, un brancardier de la Spitalul Municipal din Timișoara. Rodica a povestit în emisiunea Frontul, la TVR INFO, despre momentele cumplite prin care a trecut acum 34 de ani. Azi trăiește cu regretul că încă nu s-a făcut dreptate pentru eroii revoluției.

Chinul prin care a trecut în decembrie 1989 este încă viu în memoria Rodicăi Farcău.

Rodica Farcău, revoluționară din Timișoara: Am în mână radiografia umărului meu drept, ca rezultat a exploziei unuia dintre gloanțele care m-au împușcat în data de 17.

Pe 17 decembrie 1989, Rodica s-a alăturat manifestanților din Timișoara care au cerut eliberarea oamenilor arestați. Printre revoluționarii din închisoare se aflau sora și fratele ei.

Rodica Farcău, revoluționară din Timișoara: Când noi ne-am apropiat de sediul Securității, spre beciurile Securității, să-i eliberăm, armata română, cu mitralierele, au tras în noi fără somație.

Împușcată de două ori, Rodica a fost transportată în stare gravă la Spitalul Municipal din Timișoara. Dar cele mai terifiante clipe ale vieții ei abia urmau.

Rodica Farcău, revoluționară din Timișoara: În data de 18 au intrat în Spitalul Municipal din Timișoara cei cinci generali trimiși de Ceaușescu, au furat răniții de la etajele spitalului și i-au dus cu lifturile, jos, în subsolul spitalului, la morgă, ca să-i împuște încă o dată. M-au debranșat de la perfuzie și atunci am intrat în comă. Intrând în comă, eu ajunsă jos, că ceilalți, au început să tragă de noi, de cadavre, și să le încarce, să le ducă în camion, pentru a le transporta la București pentru incinerare. Când au venit soldații și brancardierii, au tras și de mine. Atunci eu am gemut puțin. Unul dintre brancardieri a spus: “Uite, asta nu e moartă. Hai s-o luăm, s-o tragem undeva”. Și m-au luat cu complicitatea, cred, a soldaților. Erau doi soldați în termen.

Dar cea mai adâncă rană este în sufletul Rodicăi. Vrea să se facă dreptate pentru eroii Revoluției și urmașii lor.

Rodica Farcău, revoluționară din Timișoară: Voi, care rămâneți în urma noastră, rămâneți în viață și sunteți liberi, cerem astăzi respect și să luptați pentru libertatea voastră, că voi v-ați născut liberi de dictatura ceaușistă!