Poluarea chimică, o amenințare la fel de gravă ca schimbările climatice, avertizează oamenii de știință

Poluarea chimică reprezintă „o amenințare la fel de gravă pentru oameni și natură ca schimbările climatice”, însă se află cu decenii în urmă în ceea ce privește gradul de conștientizare publică și măsurile luate, arată un nou raport, citat de The Guardian.

Potrivit raportului, economia industrială a creat peste 100 de milioane de „entități noi” – substanțe chimice care nu există în mod natural –, dintre care între 40.000 și 350.000 sunt în prezent produse și utilizate comercial. Cu toate acestea, impactul acestor contaminări extinse asupra biosferei și sănătății umane este puțin cunoscut, în ciuda dovezilor tot mai numeroase care leagă toxicitatea chimică de afecțiuni precum ADHD, infertilitate și cancer.

„Cred că aceasta este cea mai mare surpriză pentru unii oameni”, a declarat Harry Macpherson, cercetător principal în domeniul climei la Deep Science Ventures (DSV), care a realizat studiul, pentru The Guardian.

„Poate că oamenii cred că atunci când merg pe stradă, respiră aerul, beau apă, mănâncă, folosesc produse de îngrijire personală, șampon, produse de curățenie sau mobilă – toate acestea sunt foarte bine reglementate. Dar nu este deloc așa”.

Pe parcursul a opt luni, Macpherson și colegii săi – cu sprijin financiar de la Grantham Foundation – au intervievat zeci de cercetători, lideri de ONG-uri, antreprenori și investitori și au analizat sute de lucrări științifice.

3.600 de substanțe din ambalaje alimentare – deja în corpurile noastre

Raportul DSV afirmă că peste 3.600 de substanțe chimice sintetice provenind din materiale folosite pentru ambalarea și prepararea alimentelor se regăsesc în corpul uman.

Un exemplu îl reprezintă „substanțele chimice eterne” PFAS, care au fost descoperite în aproape toți oamenii testați, și care sunt acum atât de răspândite încât chiar și apa de ploaie conține, în unele locuri, niveluri considerate periculoase.

Peste 90% din populația globală respiră un aer care depășește limitele de poluare recomandate de OMS.

Legături clare cu infertilitatea, avortul spontan și boli cronice

Contaminarea corpului cu aceste substanțe chimice poate avea efecte devastatoare. Raportul indică date corelaționale sau cauzale ce leagă substanțele chimice utilizate pe scară largă de afecțiuni ale sistemului reproductiv, imunitar, neurologic, cardiovascular, respirator, hepatic, renal și metabolic.

„Un lucru care a reieșit clar a fost legătura dintre expunerea la pesticide și problemele reproductive”, spune Macpherson. „Am găsit corelații și cauzalități clare privind avorturile spontane și dificultăți de concepție”.

Studiul DSV confirmă concluziile Institutului Potsdam privind Impactul Climatic, care a avertizat că umanitatea a depășit deja limitele planetare sigure în ceea ce privește poluarea mediului, inclusiv cu plastic. Un alt raport, publicat recent, avertiza asupra unei „crize globale a plasticului”, care cauzează boală și moarte de la naștere până la bătrânețe.

Eșecul actualelor metode de testare a toxicității

Raportul scoate în evidență deficiențe majore în evaluarea toxicității și în metodele actuale de cercetare și testare, ceea ce face ca mecanismele existente să nu poată proteja eficient sănătatea umană și a planetei.

„Modul în care s-au făcut testările ne-a făcut să ratăm multe efecte”, explică Macpherson. El subliniază cazul substanțelor care afectează sistemul endocrin, care pot cauza infertilitate sau cancer. Acestea nu urmează tiparul clasic în care dozele mai mici înseamnă efecte mai mici.

„Există reacții non-liniare – poți avea un efect semnificativ la o doză foarte mică, imposibil de anticipat din comportamentul la doze mari”, a spus el.

Un pericol ignorat în comparație cu criza climatică

DSV este un „creator de inițiative antreprenoriale” care înființează companii pentru a rezolva probleme majore de mediu și sănătate. Raportul își propune să identifice zone în care inovația poate aduce soluții.

Deocamdată, toxicitatea chimică primește doar o fracțiune din finanțarea alocată crizei climatice, o disproporționalitate pe care Macpherson o consideră inacceptabilă. „Nu spunem să se taie din finanțarea pentru climă”, spune el, „dar această problemă are nevoie de mult mai multă atenție”.

Totuși, Macpherson consideră că soluțiile ar putea fi mai la îndemână, deoarece problema poate fi influențată de comportamentul consumatorului. „Nu este nevoie de o acțiune colectivă uriașă – ci doar de o cerere crescută pentru produse mai sigure”.

Recomandări simple, dar esențiale

Personal, Macpherson spune că de când a început cercetarea, este mult mai atent cu ce atinge mâncarea sa. Gătește în tigaie de fontă, evită încălzirea alimentelor în plastic, iar atunci când poate, alege alimente organice.

„Din păcate, mâncarea organică e mai scumpă, dar măcar spălați bine fructele și legumele înainte de consum. Iar dacă vă permiteți, alegeți produse bio”.