Politico: Securitatea în Europa va presupune sacrificii pentru cetățeni

Europenii trebuie să decidă dacă sunt dispuși să suporte costurile modelării propriului viitor sau dacă își asumă riscul ca acesta să fie modelat de alții, scrie, într-un editorial în Politico, Catherine de Vries, profesoară la Universitatea Bocconi din Milano.

În fața războiului din Ucraina și a unei ordini geopolitice tot mai volatile, securitatea Europei a devenit o prioritate de vârf pentru liderii continentului. În ultimele săptămâni, summituri ad-hoc la Londra și Bruxelles au produs angajamente noi pentru creșterea cheltuielilor de apărare și sprijinirea Ucrainei.

Însă, în acest val de decizii, există un aspect esențial care riscă să fie neglijat: menținerea sprijinului public pentru aceste măsuri.

Reînarmarea unui continent este costisitoare, iar cetățenii nu doar că trebuie să înțeleagă acest lucru, dar trebuie și să accepte sacrificiile financiare pe care le implică.

Dacă publicul nu este convins, atitudinile ar putea deveni negative. Alegătorii deja se simt neglijați după ani de reduceri ale serviciilor publice, iar nemulțumirea față de cheltuielile mari pentru apărare ar putea alimenta un val de dezamăgire, favorizând partidele populiste de extremă dreapta, pro-ruse.

Alegerile de anul trecut au arătat deja o tendință clară în această direcție, cu creșteri pentru dreapta populistă în Franța, Portugalia, Belgia și Austria. Dacă această tendință continuă, securitatea europeană ar putea fi destabilizată într-un mod similar cu cel în care actuala administrație americană a perturbat angajamentele strategice ale SUA.

Europa trebuie să-și ia apărarea în propriile mâini

De-a lungul deceniilor, încercările anterioare de a unifica politicile de apărare ale Europei au eșuat, în mare parte din cauza temerilor că acest lucru ar putea submina NATO și ar înstrăina SUA. În schimb, integrarea europeană s-a concentrat pe cooperare economică, iar blocul a fost promovat ca un proiect al păcii, nu ca o alianță defensivă.

Însă, o Rusie agresivă și o Americă imprevizibilă și tot mai antagonică au forțat o regândire a acestei abordări. Cu umbrela de securitate americană pusă sub semnul întrebării, Europa este acum pe cont propriu. Dacă UE dorește să-și apere valorile, interesele și cetățenii, trebuie să-și ia apărarea în serios.

Din fericire, blocul deja face pași importanți în această direcție, într-o ruptură radicală față de micile progrese în politica de securitate europeană de după Războiul Rece. Dacă odinioară achizițiile comune de echipament militar păreau un vis îndepărtat, acum finanțarea comună a apărării a devenit o preocupare centrală a Europei.

Dilema costurilor: apărare sau bunăstare?

Pe măsură ce UE iese de sub umbra NATO, miza politică crește. Costurile reînarmării și pregătirii militare vor avea un impact direct asupra alegătorilor europeni, care, în mod tradițional, au prioritizat cheltuielile pentru bunăstare socială.

Amintirea austerității încă planează asupra blocului comunitar. Doar anul trecut, UE a propus tăieri de peste un miliard de euro la programe esențiale, precum și reduceri de peste 100 de miliarde de euro pentru a respecta obiectivele de reducere a deficitului.

O diminuare suplimentară a statului social european ar putea avea un efect devastator asupra unei Europe deja afectate de crize economice și sociale. Convingerea publicului să accepte ambițiile de apărare ale UE va fi un exercițiu de echilibru dificil – mai ales că sondajele arată o scădere a sprijinului pentru astfel de măsuri.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru din sfârșitul anului 2023, doar 60% dintre europeni au susținut finanțarea livrărilor de arme. Mai mult, un studiu realizat de Bertelsmann Stiftung a arătat că entuziasmul pentru o cooperare mai profundă în domeniul apărării este în declin:

• În Spania, sprijinul a scăzut de la 92% (în 2022) la 83% (sfârșitul lui 2024).
• În Franța, de la 87% la 71% în aceeași perioadă.

Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe din mijlocul anului 2024 a confirmat această tendință, arătând că majoritățile din Franța și Italia se opun creșterii cheltuielilor pentru apărare dacă acestea afectează sănătatea și educația.

Impactul Americii: Europa pe cont propriu

Totuși, această situație s-a schimbat rapid odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și schimbarea sa bruscă de atitudine față de UE. Lumea a fost zguduită de deciziile imprevizibile ale lui Trump, iar fără garanții americane, europenii ar putea începe să acorde o mai mare importanță reînarmării.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, liderii europeni trebuie să creeze o narațiune convingătoare, care să explice atât urgența geopolitică a momentului, cât și sacrificiile necesare pentru a face față provocărilor.Fără un dialog deschis și onest despre compromisurile implicate, ambițiile de securitate ale Europei ar putea fi anulate la vot.

Imprevizibilitatea politicii americane adaugă un alt strat de complexitate. Dacă Trump și-ar schimba brusc poziția și s-ar declara pro-NATO, viitorul noii alianțe europene ar fi din nou pus sub semnul întrebării.

Pentru moment, însă, NATO devine tot mai marginalizată, iar Trump și-a menținut criticile dure la adresa alianței, precum și atitudinea conciliantă față de Vladimir Putin. Fără garanții ferme din partea Washingtonului, ordinea de securitate transatlantică va continua să se schimbe.

Europa – o superputere militară?

Fluxul automat de arme americane către aliații europeni nu mai este garantat, iar odată cu consolidarea industriei de apărare a UE, este posibil ca producătorii europeni și americani de armament să intre în concurență directă pentru piețele globale în următorii ani.

Aceasta ar putea transforma Europa într-o mare putere militară pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, va fi nevoie de un sprijin electoral solid.

Europenii trebuie să decidă: sunt dispuși să suporte costurile pentru a-și modela propriul viitor sau vor lăsa ca acesta să fie modelat pentru ei?