Politico: Călin Georgescu pune gând rău multinaționalelor. ”În România, nicio privatizare nu este justificată”

Călin Georgescu a declarat publicației Politico că investitorii străini sunt mult prea prezenți în sectorul utilităților publice din cauza unui val de privatizări nejustificate.

În încercarea sa de” a face România Mare din nou” (după modelul Make America Great Again al președintelui ales Donald Trump), candidatul ultranaționalist la președinția României, Călin Georgescu, plănuiește o politică de autosuficiență națională care vizează marile companii străine cu operațiuni în țară.

Georgescu a reușit să aibă o victorie șocantă în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc în data 24 noiembrie, pe fondul unei campanii care promite să facă țara mai puțin dependentă de firmele internaționale din sectoarele cheie precum alimentația, apa și energia. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie.

Victoria sa a stârnit temeri cu privire la poziția României în UE și NATO, iar ostilitatea sa față de investitorii din interiorul pieței unice europene a generat semnale de alarmă la Bruxelles și ar putea da o lovitură brutală economiei României.

Într-un interviu acordat publicației POLITICO în casa unui prieten aflată într-un sat din afara Bucureștiului, admiratorul populist al președintelui rus Vladimir Putin și al președintelui ales al SUA, Donald Trump, a verbalizat frustrarea față de multinaționalele din România.

„Dacă astăzi, ca și românii, eu plătesc apa, știi unde plătesc? Plătesc la o firmă franceză care nu a investit, nu a contribuit cu un cui, dar colectează banii. Plătesc și o companie străină pentru gaze naturale. Plătesc și electricitatea de la o companie străină. Îmi cumpăr benzina, propria mea benzină și unde plătesc? De asemenea, unui străin”, a spus el.

Georgescu s-a plâns că, așa cum se întâmplă în multe locuri din Europa de Est, resursele prețioase ale țării au fost vândute în mod necorespunzător, într-un val tulbure de privatizări care au avut loc după căderea comunismului. El a promis că își va folosi primele 100 de zile de mandat pentru a recupera aceste bunuri.

„Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să aibă proprietăți în țara mea”, a insistat Georgescu.

Întrebat despre amploarea planurilor sale pentru a recupera resursele, el a spus: „Mă refeream la recuperarea a ceea ce a fost privatizat și a fost privatizat greșit. În România, nicio privatizare nu este justificată.”

O astfel de strategie ar putea declanșa valuri de bătălii politice și juridice, dar Georgescu și-a manifestat în mod clar animozitatea față de multinaționale în campania sa.

El a acuzat, de asemenea, producătorii americani de arme că au contribuit la alimentarea războiului din Ucraina.

Viziunea sa despre autosuficiența statului și anularea marilor privatizări, pe care a promovat-o în timpul campaniei sale, ar putea atrage părți esențiale ale electoratului chiar dacă ar dăuna grav imaginii țării ca destinație potrivită pentru investițiile străine.

Rolul investitorilor străini a fost mult timp o chestiune sensibilă. De exemplu, Bucureștiul a cerut în ultimii ani ca marile supermarketuri străine din România să-și aprovizioneze rafturile cu produse românești, o mișcare care a declanșat o luptă cu Bruxelles-ul și comercianții internaționali cu privire la regulile pieței unice a UE.

Agenția de sondaje CURS îi dă lui Georgescu un avantaj robust în turul doi al alegerilor prezidențiale, preconizând că va câștiga 57,8% din voturi. Întrebarea este, totuși, cât de multe puncte ale agendei sale politice va fi capabil să promoveze într-un parlament care este pro-UE.

Din moment ce Georgescu și-a exprimat frustrările față de o companie franceză de furnizare a apei care nu a făcut investitii, jurnaliștii de la POLITICO au contactat Veolia, dar nu au primit niciun răspuns. Din informațiile publice puse la dispoziție de companie rezultă totuși, contrar susținerii lui Georgescu, că aceasta face investiții semnificative în România.

Georgescu îl urmează pe deplin pe Trump în privința viziunii naționaliste asupra economiei.

„Este vorba despre o viziune, asta vreau să scriu, o viziune pentru pace și o viziune despre faptul că așa cum interesul Americii a fost prioritizat (America first) și România trebuie să fie prima”, a spus Georgescu.

În legătură cu un posibilitatea unui acord de pace în Ucraina, el a mai spus că va avea aceeași atitudine ca noul președinte de la Washington, dar, dincolo de a spune că conflictul trebuie să se încheie „urgent”, Georgescu spune că nu va fi atras de idea că Ucraina va trebui să predea din teritoriile sale. „Tot ce face președintele Trump pe această temă, o voi face și eu categoric.”

Deși a fost acuzat că este pro-Rusia și că amenință poziția României în UE și NATO, Georgescu a subliniat că este, în sufletul său, el este un transatlanticist.

„Pentru mine și oamenii mei, cel mai important este parteneriatul cu America”, a spus el.

Mulți dintre oponenții săi politici sunt totuși sceptici cu privire la afirmația lui că acordă prioritate alianței cu SUA, bănuind că Rusia a jucat un rol important în campania sa electorală de pe TikTok, care a avut un succes amețitor și care l-a scos pe Georgescu din obscuritate chiar înainte de alegeri.

El a negat acuzația că ar fi fost sprijinit de Putin și s-a comparat cu Trump, spunând că a fost portretizat în mod fals de mass-media, care a refuzat să recunoască sprijinul real al alegătorilor pentru programul său politic.

Întrebat despre potențialul rol al trolilor și boților ruși în alimentarea campaniei sale electorale, el a răspuns: „Întrebarea ta este standard, la fel cum a fost adresată lui Donald Trump. Au schimbat [numele] Trump cu Georgescu. Este același lucru pe care l-au spus despre Trump. Este inutil. Ei nu realizează că oamenii pot avea puterea la vot. Oamenii erau obișnuiți cu o atitudine precum: „Votul tău nu contează!”. Ei bine, a contat.”

„Nu TikTok a mers la vot, ci oamenii care sunt în viață, ființe umane, nu TikTok”, a continuat el.

Întrebat despre apartenența României la UE și NATO, Călin Georgescu a spus că vrea pur și simplu să rezolve unele dintre standardele duble. Este o problemă de lungă durată în Europa de Sud și de Est, de exemplu, țările mari, cum ar fi Franța, par să beneficieze de un tratament preferențial în UE pe anumite teme, de la datorii la subvenții agricole.

„Vedem că unele țări sunt mai prezente și mai avantajate, iar altele mai puțin”, a spus Georgescu despre UE. „Vreau să merg – și vreau să țineți cont de acest lucru – și să reprezint poporul român cu capul sus, drept și nu în genunchi.”