Penitenciarele nu au sisteme de monitorizare. Dacă „Regele veiozelor”, condamnat pentru omor, ar fi avut bățară electronică, ar fi fost depistat la timp

Montarea brățărilor electronice care să permită monitorizarea deținuților plecați în permisii ar ușura foarte mult supravegherea lor. Numai că acest sistem electronic nu există la Administrația Națională a Penitenciarelor. Dacă evadatul Abdullah Ataș ar fi fost monitorizat electronic, orice mișcare suspectă a acestuia ar fi fost imediat depistată. În lipsa acestei modalități, de supravegherea unui deținut aflat în permisiune nu prea se ocupă nimeni.

Din 2021 există o lege care prevede ca Inspectoratul General al Poliţiei Române, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Direcţia Naţională de Probaţiune să dezvolte sistemul de monitorizare electronică.

Poliția Română a făcut pașii necesari, dar la ANP lucrurile stau cu totul altfel. Practic nu s-a făcut nimic.

Actualul director al Administrației Penitenciarelor, numit anul trecut, în luna mai, ne explică.

Bogdan Burcu, șeful ANP: Suntem într-un proces de analiză internă care au fost motivele pentru care, până în iulie 2025, ANP nu a întreprins niciun demers în acest sens. MAI a întreprins demersurile în ceea ce îi privește pe dumnealor. Noi însă, din păcate, din 2021 a trebuit să constatăm în 2025 că nu s-au întreprins demersuri și am întreprins măsurile necesare pentru a ajunge și noi la nivelul colegilor de la MAI.

Sindicaliștii din Poliție sunt revoltați că cetățeanul turc care le-a ucis un coleg a beneficiat de peste 20 de permisii, dar și de lipsa monitorizării în afara penitenciarelor.

Mihai Zlat, vicepreședinte SNPPC: E o pată pe memoria colegului nostru polițist, „Dulăul” care, acum 10 ani, fost ucis în București. ANP, din punctul meu de vedere, a fi trebuit să aibă implementat acel sistem de monitorizare, pentru a se evita astfel de situații, mai ales după intrarea în Schenghen. Noi sperăm ca cineva să plătească pentru ceea ce s-a întâmplat. Așteptăm demisii din rândul celor i-au aprobat ieșirea din penitenciar, persoane care să își asume răspunderea.

Se pune întrebarea firească legată de responsabilitatea supravegherii deținuților aflați în permisie, mai ales a celor încarcerați pentru omor.

Radu Marinescu, ministrul Justiției: Din momentul în care o persoană iese pe poarta închisorii primește o astfel de permisiune se notifică Poliția. Deci structurile de ordine știu că deținutul merge în permisiune.

În schimb, cei din Poliția Română spun că obligația lor este numai luarea în evidență a deținutului.

Bogdan Despescu, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne: Persoana este obligată ca, imediat după ce a ieșit din penitenciar, să se prezinte la sediul de poliție de pe raza localității unde urma să ajungă. O altă obligație este de a se prezenta și la încheierea perioadei de învoire. Cu privire la ANP, tot cadrul legal stabilește că trebuie să ne informeze pe noi, respectiv 2 structuri, Poliția de Frontieră, care aplică un consemn valabil pe granița externă UE, și trebuie să informeze structura de poliție din localitatea unde a cerut învoire. Poliția ia act de aceste prezentări pe raza unei localități, consemnează acest lucru și informează ANP-ul.

Șeful Administrației Penitenciarelor nu a știut să ne spună câți alți deținuți condamnați pentru crimă sunt în permisii. Aceste recompense sunt date după analize bine făcute, susține același director.

În cazul lui Abdullah Ataș însă, specialiștii ANP spun că au fost păcăliți de comportamentul afișat de deținut.