Pavilionul Rusiei şi-a deschis marţi porţile în cadrul Bienalei Internaţionale de Artă de la Veneţia, marcând revenirea Moscovei la eveniment

Pavilionul Rusiei şi-a deschis marţi porţile în cadrul Bienalei Internaţionale de Artă de la Veneţia, marcând revenirea Moscova la eveniment pentru prima dată de la invazia Ucrainei în 2022, în pofida mai multor săptămâni de controverse, informează Reuters.

Cu toate acestea, organizatorii Bienalei, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de artă contemporană din lume, au decis ca vizitatorii să poată intra în pavilionul verde a Rusiei doar în cele patru zile cât vor dura previzualizările pentru presă.

Apoi, timp de şase luni cât durează expoziţia, care include exponate din lumea întreagă, vizitatorii nu vor mai avea acces în pavilionul Rusiei, ci vor putea doar urmări videoclipuri proiectate pe zidurile exterioare şi asculta muzica live care va răsuna prin ferestre.

Criticii demersului, printre care şi guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni, au spus că Moscova nu ar trebui să primească atât de multă vizibilitate pe fundalul continuării războiului din Ucraina. Uniunea Europeană a intervenit de asemenea în această polemică ameninţând că retrage Bienalei o finanţare de 2 milioane de euro.

Rusia se bucură de revenirea la renumitul eveniment

Preşedintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, un fost jurnalist care împărtăşeşte originile politice de extrema-dreaptă ale lui Meloni, şi-a apărat decizia de a permite revenirea Rusiei, spunând că arta ar trebui să rămână un spaţiu neutru pentru dialog fără cenzură.

Cu toate acestea, în urma reacţiilor vehemente, avocaţii Bienalei au spus că pavilionul nu poate fi deschis publicului larg din cauza sancţiunilor europene impuse Rusiei.

În ciuda restricţiilor, Moscova s-a bucurat de revenirea la eveniment.

Într-un mesaj publicat pe social media, comisarul pavilionului, Anastasia Karneeva, fiica unui fost general rus, a mulţumit Bienalei că ”susţine ideea ca toate ţările” să fie reprezentate la eveniment.

Rezidenţii şi turiştii din Veneţia, un loc unde se intersectează estul şi vestul, erau împărţiţi în ceea ce priveşte revenire Rusiei.

”Nu am o problemă cu reprimirea Rusiei, dar cred că arta poate fi folosită ca instrument de propagandă”, a spus Damiano Bodei , un veneţian de 24 de ani care se plimba pe lângă pavilion.

În plus faţă de controversele care asaltează expoziţia, toţi membrii juriului au demisionat săptămâna trecută după ce un artist israelian i-a acuzat de discriminare rasială în urma deciziei de a nu acorda premii ţării lui şi Rusiei.

Drept răspuns, Bienala a spus că publicul va selecta câştigătorii.

Opozanţii promit proteste

Circa 100 de ţări vor participa la evenimentul fondat în 1895, şapte dintre ele aflându-se la prima lor participare. Ediţia precedentă, din 2024, a vândut 700.000 de bilete, iar unele voci speră ca polemica legată de Rusia să contribuie la un public numeros.

”Bienala va avea cu siguranţă mai mulţi vizitatori decât înainte pentru că vestea s-a răspândit în jurul lumii”, a spus Stefano Contini, proprietarul unei galerii de artă.

Conform minutei unei şedinţe de urgenţă cu oficiali guvernamentali desfăşurată luna trecută, un reprezentant al Bienalei a spus că Rusia nu a fost invitată, dar că are dreptul să participe întrucât este proprietara pavilionului.

Marţi, în interiorul pavilionului Rusiei din tavan atârna un buchet de flori deasupra unor muzicieni care cântau la balalaică, instrument de coarde tradiţional rusesc. Înregistrări ale recitalului vor fi proiectate pe zidurile exterioare ale pavilionului în lunile care vor urma.

Grupurile de opoziţie au îndemnat la demonstraţii pentru a-şi exprima dezacordul, demers care va include miercuri un performance în apropierea grădinilor Bienalei şi la care vor participa 15 artişti care spun că aparţin unor minorităţi cărora li se refuză recunoaşterea în Rusia.

”Idee este de a transforma oamenii în pavilioane vii, care să spună poveştile populaţiilor care nu dispun de spaţiu”, a spus Giulia De Florio, directoarea Memorial, un grup pentru apărarea drepturilor omului pe care Rusia l-a catalogat ”extremist” luna trecută.