Paradoxul patinajului artistic din România. Sportivii câștigă zeci de medalii, dar nu au unde să se antreneze

România face performanță la patinaj artistic într-un paradox greu de explicat: medalii pe gheață, fără gheață acasă

România obține rezultate importante la patinaj artistic, deși infrastructura sportivă este extrem de limitată. Într-o țară cu foarte puține patinoare olimpice funcționale, sportivii se antrenează în mall-uri, improvizează vara pe role și așteaptă investițiile promise de autorități.

Cu zeci de medalii câștigate la competiții internaționale, patinatorii din Cluj se bucură de gheață doar iarna. Vara, antrenamentele se fac pe ciment.

Antrenoarea Ioana Muntean, de la clubul Transylvania Skating, spune că sportivii ei s-au întors recent din competiții cu rezultate remarcabile.

„Clubul nostru a venit acasă din 30 de programe cu 19 medalii de aur, 10 medalii de argint și o medalie de bronz”, explică antrenoarea.

Problema apare însă în perioada de vară, când sportivii nu au unde să se pregătească.

„Noi, vara, ne antrenăm, din păcate, pe role, unde căzătura e pe ciment. Nu am găsit o sală în Cluj-Napoca cu parchet care să vrea să ne-o ofere. Toată lumea se teme că stricăm parchetul”, mai spune Ioana Muntean.

Briana patinează de opt ani și, la competițiile naționale, s-a clasat de fiecare dată pe primele locuri. Ea visează să ajungă campioană olimpică.

„Iubesc acest sport, pentru că îmbină atât partea tehnică, cât și pe cea artistică. Mă simt liberă atunci când sunt pe gheață, pot să mă exprim și să-mi arăt personalitatea”, spune tânăra sportivă.

Pentru Lara, un alt copil talentat, dorința este mult mai simplă: un patinoar unde să se poată antrena.

„Unele sărituri și piruete sunt mai complicate, dar dacă le exersez, devin tot mai ușoare. Aș vrea să ajung la niște campionate, măcar, dacă am avea un patinoar”, spune ea.

Brașov

Brașovul este una dintre puținele excepții. Sute de copii se antrenează aici pe cel mai modern patinoar acoperit din România.

Antrenorul Marius Paraschivoiu explică faptul că, la Brașov, pe patinoarul olimpic se desfășoară nu mai puțin de trei discipline sportive diferite și că zilnic vin la antrenamente între 300 și 400 de copii.

Galați

La Galați funcționează unul dintre cele mai vechi patinoare din țară. Inaugurat în 1958, acesta urmează să fie modernizat și extins, până la o capacitate de peste 5.000 de locuri. Proiectul este estimat la un milion de lei, potrivit reprezentanților primăriei.

Generații întregi de copii au învățat aici să patineze, iar mulți dintre ei au făcut performanță la cluburile de hochei, patinaj viteză sau patinaj artistic.

Directorul CSM Galați, Marius Bocăneală, spune că viitorul proiect prevede construirea unei săli polivalente, cu un număr mult mai mare de locuri, însă, în prezent, totul este doar la nivel de promisiune.

București

Sporturile pe gheață sunt un lux și în Capitală. După închiderea patinoarului Flamaropol, în 2012, Bucureștiul a fost, pentru mult timp, singura capitală europeană fără un patinoar olimpic.

Situația s-a schimbat abia în 2024, când Primăria Sectorului 4 a inaugurat Berceni Arena. Patinoarul Flamaropol se află în prezent în reconstrucție, însă, până la finalizarea lucrărilor, sportivii sunt nevoiți să se antreneze în mall-uri sau în afara țării.

Președintele Federației Române de Patinaj, Maria Coroamă, spune că patinoarul din mall a fost singura soluție pentru sportivi.

„Cine a avut suport financiar a plecat în străinătate, însă majoritatea au rămas să se antreneze în acest mall timp de patru ani.”

Julia Sauter este simbolul succesului într-o țară cu mari probleme de infrastructură sportivă. Patinatoarea care va purta drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano–Cortina a obținut un remarcabil loc 11 la Campionatele Europene.

Deși este legitimată în România, sportiva nu se antrenează niciodată în țară. Pregătirea și-o desfășoară în Germania.