În cadrul unei reuniuni intereligioase ce a avut loc în faţa moscheii Istiqlal din Jakarta, cea mai mare din Asia de Sud-Est, liderul Bisericii Catolice şi marele imam Nasaruddin Umar şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la „dezumanizarea” legată de „răspândirea conflictelor şi a violenţei” şi au făcut apel la „acţiuni decisive pentru a păstra integritatea mediului natural şi a resurselor sale”.
Întâlnirea, la care au participat reprezentanţi ai celor şase religii recunoscute oficial în Indonezia – islam, protestantism, catolicism, budism, hinduism şi confucianism -, este unul dintre punctele culminante ale vizitei de trei zile a papei Francisc la Jakarta, în condiţii de înaltă securitate, în cadrul unui turneu în Asia şi Oceania, cea mai lungă şi mai îndepărtată călătorie a suveranului pontif după alegerea sa în 2013.
În pofida unui ritm frenetic al acestei vizite, liderul de la Vatican, în vârstă de 87 de ani, a apărut zâmbitor şi în formă încă de la sosirea sa de marţi în Indonezia. Papa nu a părut deranjat nici de căldura umedă din Jakarta, nici de diferenţa de fus orar sau de numeroasele solicitări primite, oferindu-şi chiar mai multe băi de mulţime.
Inaugurată în 1978, moscheea Istiqlal, care poate găzdui 250.000 de credincioşi, se învecinează cu catedrala Sainte-Marie de l’Assomption. Cele două clădiri sunt legate printr-un „tunel al prieteniei” lung de 30 de metri, construit în 2020 ca simbol al fraternităţii religioase.
„La numeroasele semne de ameninţare, la vremurile întunecate, să opunem semnul fraternităţii”, a declarat papa Francisc în faţa tunelului.
În sunetul cântecelor tradiţionale şi al tobelor, papa Francisc a fost întâmpinat într-o atmosferă veselă sub un cort mare instalat lângă moschee, dar nu a intrat în sala de rugăciuni, în timp ce sute de oameni s-au reunit în spatele baricadelor din împrejurimi.
După ce a asistat la recitarea cântată a unui pasaj din Coran şi la citirea unui pasaj din Evanghelie, suveranul pontif a semnat „Declaraţia Istiqlal” împreună cu reprezentanţii celorlalte religii.
Acest document se adaugă măsurilor luate de papa Francisc pentru a dezvolta dialogul cu alte religii: el a vizitat în mai multe rânduri ţări cu populaţii majoritar musulmane, iar în 2019 a semnat la Abu Dhabi un document privind fraternitatea umană cu marele imam din Al-Azhar.
„Avem două mesaje principale. Primul este că (…) umanitatea este una singură, nu există diferenţe. Iar al doilea este cum să ne salvăm mediul”, a declarat marele imam din Jakarta, Nasaruddin Umar.
Imensul arhipelag indonezian, alcătuit din 17.500 de insule, găzduieşte cea mai mare populaţie musulmană din lume (242 de milioane de oameni, adică 87% din populaţia ţării), în comparaţie cu aproximativ opt milioane de catolici (mai puţin de 3% din populaţie).
Joi dimineaţă, papa Francisc s-a întâlnit apoi cu persoane sărace susţinute de asociaţii de caritate la sediul Conferinţei episcopale indoneziene.
În cursul după-amiezii (de la ora 10:00 GMT), într-unul dintre cele mai importante momente ale comuniunii sale cu credincioşii indonezieni, el va prezida o slujbă în aer liber pe stadionul naţional Gelora Bung Karno, în faţa a 80.000 de persoane, în timp ce un număr similar de persoane este aşteptat să participe la ceremonia din afara stadionului.
Anastasia Ida Ediati, o femeie notar în vârstă de 59 de ani care a plecat la ora 05:00 spre stadion împreună cu alţi 200 de membri ai parohiei sale, a declarat că s-a simţit „plină de un amestec de bucurie şi emoţie”.
„Noi, catolicii, avem un lider carismatic şi umil (…) Vizita sa este deosebit de semnificativă pentru noi, deoarece mulţi dintre noi care suntem mai în vârstă s-ar putea să nu mai avem această ocazie”, a declarat ea pentru AFP.
După Paul al VI-lea în 1970 şi Ioan Paul al II-lea în 1989, Francisc este al treilea papă care vizitează Indonezia, a cărei capitală a pus imaginea sa în lumina reflectoarelor, cu steaguri ale Vaticanului şi afişe de bun venit.
Această vizită face parte dintr-un turneu maraton în patru ţări din Asia de Sud-Est şi Oceania, programat iniţial pentru 2020, dar amânat din cauza pandemiei de COVID-19. Papa Francisc, care va părăsi Jakarta vineri dimineaţă, este aşteptat apoi în Papua Noua Guinee, Timorul de Est şi Singapore, unde va încheia pe 13 septembrie o călătorie de 32.000 de kilometri.
Această a 45-a călătorie în străinătate reprezintă o provocare fizică majoră pentru iezuitul argentinian, care s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimii ani, dar care pare adeseori revigorat de deplasările şi de contactul cu credincioşii. Preluare: Agerpres
Urmărește-ne pe Google News
