Oamenii de știință studiază psihicul super-altruiștilor. Ce îi diferențiază pe aceștia de restul oamenilor

Un nou articol scris de o echipă de cercetători din Georgetown și publicat în Nature Communications, are drept obiectiv rezolvarea acestei dileme,  cartografiind profilurile psihologice ale unui grup de super-altruiști constituit din salvatori, lucrători umanitari și oameni care donează organe sau măduvă osoasă străinilor fără a avea nimic de beneficiat de pe urma acestui lucru.

„După ce am evaluat peste 300 de super-altruiști și i-am comparat cu un grup de referință constituit din adulți tipici, am descoperit că oamenii extrem de generoși se diferențiază în principal de adulții tipici prin trăsăturile și preferințele lor dezinteresate”, spune Abigail Marsh, autorul principal al articolului.

„Dar ei nu sunt diferiți în multe alte privințe. Ei nu sunt mai agreabili sau diligenți, nu sunt în general imuni la risc și nici măcar nu afișează un nivel mai înalt de empatie. În schimb, alegerile lor reflectă faptul că par într-adevăr să prețuiască bunăstarea străinilor și a comunităților din care fac parte.”

Echipa, care a inclus cercetători din Institutul de Tehnologie din Massachusetts și Universitatea Linfield, a aplicat o serie de teste de personalitate, evaluări psihologice și sarcini economice grupului super-altruiștilor selectați pentru studiu. Cohorta altruiștilor a fost alcătuită din lucrători umanitari, salvatori voluntari și persoane care au donat străinilor rinichi, ficați, măduve osoase și celule stem hematopoietice.

Seria de teste a indicat că super-altruiștii au în mod consistent un grad ridicat de Onestitate-Modestie, o trăsătură de caracter definită de modelul HEXACO al structurii personalității. Această trăsătură de caracter este maractă de „o tendință de-a fi corecți și autentici atunci când interacționează cu alții, în sensul în care cooperează cu ceilalți chiar și atunci când ajung să fie exploatați, fără a dezvolta resentimente”, potrivit lui Kibeom Lee și Michael Ashton, care au elaborat modelul HEXACO. Oamenii care au nivele înalte de Onestitate-Modestie au un sentiment redus de auto-importanță și nu au tendința de a-i folosi, exploata sau răni pe ceilalți în urmărirea propriilor scopuri.

„Dintr-o anumită perspectivă, pare logic că trăsătura care-i diferențiază într-adevăr pe super-altruiști de restul oamenilor este dezinteresul și prețuirea bunăstării celorlalți”, a explicat Marsh. „Dar noi cunoaștem, de fapt, că acest lucru nu-i de la sine înțeles, pentru că am făcut un sondaj de opinie cu al doilea grup de adulți, cerându-le să stabilească care sunt trăsăturile care-i singularizează pe altruiști. Interesant, ei au stabilit că super-altruiștii sunt mai buni în practic toate modurile – sunt mai agreabili, mai diligenți, mai deschiși, ș.a.m.d. Ei cred că altruiștii sunt oameni perfecți, chiar supraoameni. Cred că acesta este motivul pentru care altruiștii sunt adesea supranumiți «sfinți» sau «îngeri păzitori». Dar ei nu sunt astfel. Este foarte important să știm că oamenii foarte altruiști au defecte ca toți ceilalți. Ei pur și simplu sunt mai puțin egoiști.”

Laboratorul lui Marsh din Georgetown, de neuroștiință socială și afectivă, studiază ambele extreme ale ceea ce ea numește „continuitatea grijii”, reprezentată atât de cei cu nivele extraordinare de empatie, cât și de cei cu deficiențe de compasiune, precum oamenii cu psihopatie.

Shawn Rhoads și Marsh, doi dintre co-autorii articolului, au contribuit recent cu un capitol în Raportului Mondial al Fericirii ONU, care analizează relația dintre altruism, fericire și bunăstare.

„Aceste rezultate atrag atenția asupra unor prejudecăți comune legate de așa-zisa natură egoistă a oamenilor,” spune Shawn Rhoads, autorul principal al articolului. „Deși motivațiile centrate pe sine de la baza comportamentelor prosociale există cu certitudine – precum ajutarea celorlalți pentru a primi ceva în schimb sau a-ți îmbunătăți reputația – aceste date sugerează că actele de sacrificiu de sine din viața cotidiană, chiar și în cazuri extreme, pot reflecta de asemenea motivații și preferințe dezinteresate.”