Nicușor Dan, după summitul NATO: Am cerut partenerilor să contribuie în continuare la capacitățile de apărare ale Moldovei și am ridicat problema importanței Mării Negre

Președintele României a făcut declarații la finalul summitului de la Ankara, după ce aliații au dat și o declarație comună prin care pledează în continuare pentru unitatea Alianței, dar se angajează și la cheltuieli pentru industria de apărare și inovație în valoare de 50 de miliarde de dolari în plus.

Apărarea colectivă și continuarea legăturii transatlantice sunt printre angajamentele majore care apar în declarația finală a sumitului NATO de la Ankara. Pentru România, acestea reprezintă câștiguri importante, aflate pe lista de priorități din mandatul delegației țării noastre, conduse de președintele Nicușor Dan. De altfel, șeful statului a declarat că țara noastră vrea extinderea prezenței militare a SUA, dar și a investițiilor americane.

Declarații ale președintelui Nicușor Dan:

-În primul rând, declarația finală a summitului care spune că reafirmă unitatea, importanța art 5 și continuarea legăturii transatlantice, cu participarea și implicarea SUA în Alianță.

-A fost summitul de la Haga și a fost un angajament – 3,5 + 1,5% din PIB până în 2025, cheltuieli pentru apărare, acum un an, am văzut cum suntem fiecare – răspunsul a fost că statele europene au luat în serios promisiunea și România este anul acesta la aproximativ 2,5 + 1,2. Din cei 2,5, 40% sunt pentru înzestrare propriu-zisă, adică cumpărare de echipament nou.

-A fost o discuție despre cum facem ca acești bani să se transforme cât mai repede în echipamente. Inițiative noi: pe noi ne interesează foarte tare DroneAge, altă inițiativă – banca pentru apărare, cu sediu în România și discuția cum facem ca echipamentele să vină în timp util și nu să le avem peste 4-5 ani.

-Un lucru bun pentru România, s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței, inclusiv importanța Flancului Estic. S-a menționat sprijinul pentru Ucraina, important pentru apărarea Europei și a României. Și în declarația avută am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat două puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: Unul este Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie în continuare la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale și importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și energetică. Pentru că în Marea Neagră urmează să producem și noi și Turcia gaz, pe de altă parte este poarta de intrare în Europa a energiei din zona Caspică și aici s-a semnat un acord în cadrul summitului cu Turcia și Bulgaria, s-a extins operațiunea de deminare la infrastructura critică, deci inclusiv la Neptun Deep și la conexiunea cu țărmul. Am informat aliații despre progresele pe care le-am făcut împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil, invitația pentru parteneri să se alăture acestei inițiative, va fi o interfață între Europa și zona Caspică.

-În marja summitului, am profitat pentru a ne întâlni cu oameni cu care ne întâlnim uzual la consiliile europene: cu o delegație de senatori americani preocupată de relația cu NATO, am vorbit despre viziunea comună despre viitorul NATO și despre relația bilaterală, cu interesul nostru de a menține sau extinde prezența militară americană în România și de a extinde prezența economică a SUA în România a investițiilor americane și care să aducă un plus de securitate.

-Azi m-am întâlnit cu primul ministru canadian, am discutat despre reactoarele de la Cernavodă, de faptul că pe tehnologia canadiană partea română a dezvoltat niște soluții complementare și de posibilitatea noastră ca împreună să mergem pe aceste tehnologii comune pe piața globală și despre extinderea legăturilor economice cu Canada.

-M-am văzut cu președintele Coreii de Sud, țară implicată în reabilitarea și reconstrucția noilor facilită-ți de la Cernavodă și în localizarea unor unități de producție militare – aceeași deschidere de a avea o creștere a schimburilor comerciale cu Corerea

-și o întrevedere cu primul ministru britanic- chestiuni de securitate, prezența militară britanică în România, incidentele cu drone avute recent și cum progresăm în această zonă.

Întrebări și răspunsuri:

-(Care a fost atmosfera?) a fost un summit de etapă, fiecare țară a spus pe unde sunt în realizarea fiecărui obiectiv. Mai importantă a fost declarația finală. În sală atmosfera a fost una de colaborare, de toate părțile. Cu întrebările: cum facem să transferăm banii în echipamente, tehnologii noi, problemele birocratice.

-(Cu ce vine România?) Noi avem o misiune aeriană în Țările Baltice, acest program cu Turcia și Bulgaria pe deminarea la M. Neagră, tipurile de ajutor pentru Ucraina. Pentru viitor, intenția tuturor este de extindere a colaborării și a interoperabilității.

-(România are argumente pentru a fi gazda unui summit viitor?) În general, pentru un summit viitor, răspunsul este afirmativ, dar nu pentru un an anume.

-(dacă a fost întrebat de ceilalți lideri despre instabilitatea politică) Da, nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate. Nu suntem caz singular. În Danemarca sunt 12 partide în Parlament, le-a luat 2 luni pentru o coaliție, suntem în trend. Dar ceea ce am transmis: România își continuă direcția pro-occidentală și își respectă angajamentele.

–Am rugat să-i sune pe liderii politici să vedem agenda fiecăruia pentru a ne vedea cu toții, în formatul fostei coaliții, și f probabil luni dimineața ne vom vedea.

-(ați discutat cu vreunul dintre predecesorii d-voastră despre această criză politică?) Nu.

-(Considerați că fenomenul jocurilor de noroc este unul periculos?) Este o întrebare cu multe nuanțe. Legal, ilegal, de la ce vârstă, cum se promovează, între ce ore, e o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate.

-(Dacă s-au schimbat în vreun fel pozițiile liderilor politici) Au vorbit colegii mei ca să stabilească o dată. În toată această perioadă am avut discuții cu toată lumea. În momentul acesta eu nu simt că se degajează o soluție. La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd. Și o să-i rog să nu mi-o spună numai mie, ci și dumneavoastră.

-(Dacă partidele nu vin cu cifre clare pentru o majoritate, ce veți face?) Nu voi propune un premier de care să știu că nu are șanse pentru majoritate. Și în momentul de față cele două propuneri care au fost făcute nu au șanse să strângă o majoritate. Deci n-o să le propun. Când l-am propus pe Eugen Tomac aveam nu garația, dar în urma discuțiilor avute cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest guvern de tehnocrați să treacă. Iar când l-am propus pe dl Veștea, avem așteptarea rezonabilă ca acest guvern să treacă. Au apărut niște schimbări. Nu mai sunt în situația în care să am o așteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare. Majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci la partidele din Parlament. Și varianta cu dl Tomac, și cu dl Veștea, pe discuțiile prospective, am avut așteptarea ca ele să treacă fără voturile de la AUR.

-(dacă o majoritate va fi propusă cu nevoia voturilor de la AUR, le veți accepta?) Nu.

-(despre cazul azilelor de la Bihor) Statul român are foarte multe deficiențe, în special la organismele sale de control. Va fi un proces pe termen lung pentru ca lucrurile să se rezolve. Toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație. Cred că România e un stat care funcționează cu povești, narative, cu politicieni care declară și declamă, se ceartă, dar n-avem cifre. Câți oameni sunt în această situație? Câte locuri sunt la centrele publice? Dar în cele private? Care este strategia statului? Avem fiecare câte o opinie și nu cred că vom ajunge prea departe.

-(care este strategia președintelui matematician pentru un guvern?) Sunt sigur că acțiunea jurnalistului jurnalist să-i întrebe pe șefii partidelor, la ieșirea de la Cotroceni, să îi întrebe care este propunerea pentru o majoritate? Ce poate face un mediator când pozițiile sunt ireconciliabile? Nu prea multe. Pentru că voturile sunt la Parlament.

-(despre Florin Vlădică, consilier la Administrația Prezidențială) Faptul că niște oameni au stat la masă pentru mine nu are nicio relevanță. Vă garantez că nicio decizie a Adminsitrației nu va fi vreodată influențată nelegitim de vreun cerc de interese.

-(despre ce e șeful sistemului) Ce-am vrut să spun că, în momentul când am fost primarul Bucureștiului, dacă m-ați fi întrebat orice despre activitatea primăriei, eu n-aș fi dat vina pe un director din subordinea mea. Sistemul este ansamblul de autorități, de relații de putere pe care ei împreună le exercită. Și în statul român există persoane care exercită autoritate nelegitim. Eu, din poziția dată de cetățenii care mi-au dat mandatul, o să reîncerc să reformez statul român.

-(despre poziția noastră în lume) Există interese legitime, cu interesul Statelor Unite de a echilibra balanța de securitate. Din rezonabilitatea tuturor se ajunge la un compromis. Există o muncă de diplomație, de diplomație economică, dincolo de o vizită, în care cele două părți ale relației încearcă să își promoveze interesele.

-(cât timp le acordați partidelor să vină cu o propunere de majoritate?) Nu vreau să fac predicții și nu cred că sunt eu cel care trebuie să pună presiune. Fiecare din liderii partidelor parlamentare trebui esă simtă presiunea oamenilor. Eu cred că așteptarea tuturor este ca partidele să ajungă la un consesn. Nu pot să precizez când, nu am instrumente. Nu președintele face șantaje, dosare, să ghideze politicienii.

-(În ce stadiu sunt negocierile cu Ucraina pentru un acord de drone?) Chiar luna aceasta va exista o vizită a unei delegații foarte consistente din Ucraina în România, pentru a avansa din punct de vedere tehnic. Sunt optimist că vom ajunge la rezultate într-un interval de câteva luni.