NASA dezvăluie miercuri primele imagini ale eşantionului colectat de pe asteroidul Bennu

Misiunea Osiris-Rex a prelevat acest eşantion în 2020 de pe asteroidul Bennu, iar capsula care conţinea preţioasa încărcătură a revenit cu succes pe Pământ în urmă cu puţin peste două săptămâni, aterizând în deşertul american.

De atunci, procesul meticulos de deschidere a capsulei a avut loc într-o cameră etanşă de la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston. Operaţiunea a rezervat deja câteva surprize.

„Există atât de mult material încât ne ia mai mult timp decât ne aşteptam ca să-l recuperăm”, a declarat omul de ştiinţă Christopher Snead de la NASA. Aceasta este însă „cea mai mică problemă pe care o putem avea”, a adăugat el într-un comunicat.

Înainte de aterizarea capsulei, agenţia spaţială americană a estimat că a reuşit să colecteze aproximativ 250 de grame de material de pe asteroidul Bennu – mult mai mult decât s-a colectat în timpul a două misiuni japoneze precedente, pe alţi asteroizi.

NASA, pentru care o astfel de manevră a reprezentat o premieră, va trebui să confirme această estimare miercuri în cadrul unui eveniment public, apoi la o conferinţă de presă.

Însă ecourile de până în prezent nu ar putea fi mai pozitive. Materialul a fost găsit „din abundenţă” chiar şi în afara compartimentului de colectare, după cum a explicat Christopher Snead. „Este cu adevărat spectaculos”, a adăugat el.

– „Praf negru” –

Surpriza fericită poate fi explicată printr-un incident survenit în momentul prelevării eşantionului – imediat după operaţiune, clapeta compartimentului de colectare nu se putea închide, după cum a constatat NASA.

Încărcătura era asigurată, fiind transferată în capsulă, conform programului, însă ca urmare a acestei scurgeri oamenii de ştiinţă se aşteptau să fie găsite reziduuri în afara compartimentului, în cutia în care fusese plasată.

Acest „praf negru” şi aceste „resturi”, după spusele NASA, au fost încredinţate unei echipe de analiză rapidă, pentru a obţine primele date cu privire la compoziţia asteroidului Bennu.

Eşantionul este analizat folosind microscopia electronică de baleiaj, difracţia de raze X şi măsurători în infraroşu.

Analizele ar trebui să facă posibile obţinerea unui inventar al mineralelor observate şi determinarea proporţiei acestora. Oamenii de ştiinţă estimează, în special, că Bennu ar conţine minerale hidratate.

Studiul asteroizilor ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea sistemului solar şi modul în care Pământul a devenit locuibil.

Asteroizi precum Bennu ar fi putut aduce pe Pământ compuşii care au permis ulterior apariţia vieţii, consideră unii oameni de ştiinţă.

Mare parte din eşantion va fi păstrată pentru a fi studiată de generaţiile viitoare, cu instrumente noi, mai eficiente, şi pentru a răspunde la noi întrebări ştiinţifice. La fel ca şi în cazul rocilor selenare aduse pe Pământ de pe Lună în timpul programului Apollo.

Analiza asteroidului Bennu s-ar putea dovedi utilă şi în viitor. Există un risc mic (o probabilitate de 1 la 2.700) ca asteroidul să lovească Pământul în 2182, o coliziune care ar fi catastrofală. Astfel, cunoaşterea exactă a compoziţiei asteroidului ar putea ajuta, dacă într-o zi se va dovedi necesar, la calcularea impactului necesar pentru a-i devia traiectoria.

preluare Agerpres