NASA a descoperit o mare capitală care se scufundă mai repede decât se credea

O metropolă emblematică a lumii, urmărită de sistemele NASA, se confruntă cu o problemă: se scufundă, iar fenomenul se agravează. Nu este o descoperire nouă, fiind o problemă documentată încă de acum un secol, când inginerulRoberto Gayol a notat primele observații.

Dar, acum, NISAR, noul satelit al Administrației Naționale pentru Aeronautică și Spațiu (NASA) a confirmat-o definitiv. Și, în plus, problema se agravează mai repede decât se credea.

Imagini captate între octombrie 2025 și ianuarie 2026

Prin intermediul imaginilor capturate din spațiu, și cu o claritate fără precedent, acest sistem radar a cartografiat modul în care terenul se mișcă sub capitala mexicană Ciudad de Mexico, anunță ziarul El Sol del Mexico.

Imaginile prezentate, precum și altele mai vechi, au fost capturate între octombrie anul trecut și ianuarie 2026.

Iar concluzia este clară: ritmul de scufundare este rapid. Unele zone s-au scufundat cu până la doi centimetri pe lună în acea perioadă.

From space, NISAR tracked parts of Mexico City – shown in blue – that sank more than half an inch (more than 2 cm) per month from Oct. 2025 to Jan. 2026.

The data shows how reliably NISAR can track small changes on Earth’s surface. Learn more: https://t.co/3JNgwr5tbM pic.twitter.com/yvMf9zLtQ2

— NASA JPL (@NASAJPL) April 29, 2026

Pe hartă, zonele care se scufundă cel mai rapid apar în albastru închis: în acestea, scufundarea depășește doi centimetri pe lună.

Zonele colorate în galben și roșu reprezintă „zgomotul” sistemului, care se așteaptă să se reducă pe măsură ce vor fi disponibile mai multe observații.

Cu gândul la cei 20 de milioane de locuitori

Una dintre zonele cele mai afectate de acest fenomen este așa-numita Zonă Metropolitană a Văii Mexicului, unde locuiesc peste 20 de milioane de oameni.

Aceasta este construită pe un acvifer epuizat și pe albia unor lacuri antice și, din cauza extragerii masive de apă, alături de greutatea întregii infrastructuri a orașului, sedimentele fostului lac s-au comprimat treptat.

Factori care, potrivit Universității Naționale Autonome din Mexic, agravează problemele legate de inundații.

Unele zone se scufundă și cu  35 de centimetri pe an

În anii 1990 și 2000, unele părți ale orașului au ajuns să se scufunde cu aproximativ 35 de centimetri pe an, ceea ce a provocat daune tunelurilor de metrou, conductelor și clădirilor.

De atunci, mai mulți sateliți au continuat să înregistreze aceste mișcări subterane, dar niciunul nu a atins nivelul de detaliu al NISAR.

Dovada cu ”Îngerul Independenței”

Unul dintre simbolurile care ilustrează cel mai bine această situație este ”Îngerul Independenței”, monument inaugurat în 1910 cu ocazia primului centenar al independenței țării.

Având o înălțime de aproximativ 36 de metri, a fost necesar să se adauge 14 trepte la baza sa după ce terenul din jurul său s-a scufundat.

„Imagini precum aceasta confirmă faptul că măsurătorile NISAR corespund cu ceea ce se aștepta”, susține Craig Ferguson, director adjunct al proiectului la sediul NASA din Washington.

Un radar capabil să detecteze orice tip de mișcare

NISAR (NASA–ISRO Synthetic Aperture Radar) este un satelit radar cu apertură sintetică, dezvoltat în colaborare de NASA și Agenția Spațială Indiană (ISRO).

Acesta a fost lansat în spațiu pe 30 iulie anul trecut, de la centrul spațial Satish Dhawan, din India.

Cu ajutorul lui, s-au putut monitoriza pentru prima dată schimbările aproape în timp real din spațiu. Ceva ce ar putea ajuta la planificarea urbană a viitorului.

NISAR, programat să survoleze Pământul în orice condiții

Obiectivul său este să survoleze Pământul în orice condiții, zi sau noapte, pe soare sau pe ploaie, pentru a surprinde cele mai subtile mișcări ale suprafeței.

Acest lucru îl realizează datorită celor două radare cu care este echipat: L-band (NASA) și S-band (ISRO).

De asemenea, dispune de o antenă reflectorizantă, cu o lățime de 12 metri, care este cel mai mare reflector trimis de NASA în spațiu.

Astfel, este capabil să observe mișcarea zilnică cu o precizie milimetrică.

Pe lângă această utilizare, radarul va fi folosit pentru a monitoriza îndeaproape ghețarii în mișcare, alunecările de teren și alte transformări ale suprafeței pe întreaga planetă