Moţiune anti-imigraţie, adoptată în Parlamentul german cu susținerea conservatorilor și a extremei drepte

Conservatorii germani şi extrema dreaptă s-au aliat miercuri pentru o obţine în parlament adoptarea unei moţiuni cu propuneri de măsuri împotriva migraţiei ilegale, moţiune considerată de social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi de Verzii aliaţi ai acestuia ca fiind contrară normelor şi valorilor europene, consemnează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

Moţiunea, înaintată de liderul opoziţiei conservatoare germane, Friedrich Merz, candidat şi favorit pentru postul de cancelar în perspectiva alegerilor legislative anticipate din 23 februarie, cere reintroducerea controalelor permanente la graniţele Germaniei, respingerea migranţilor ilegali la graniţă, inclusiv a acelora care doresc să ceară azil (chiar dacă aceasta implică încălcarea regulilor UE), precum şi detenţia pe termen nelimitat până la expulzare a migranţilor cărora le-a fost respinsă cererea de azil, printre alte măsuri menite să combată migraţia clandestină, subiect de dezbateri politice în campania electorală germană.

Textul moţiunii, fără valoare de lege, a primit susţinere din partea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), iar liberalii, foşti aliaţi ai cancelarului Scholz înainte de a fi excluşi din guvern, şi-au anunţat de asemenea sprijinul. Moţiunea a fost astfel adoptată în Bundestag (camera inferioară a parlamentului) cu 348 de voturi pentru, 345 împotrivă şi 10 abţineri.

Totuşi, o a doua moţiune, prezentată tot de conservatori şi care cuprindea un plan cu măsuri concrete anti-migraţie şi de creştere în acest sens a prerogativelor instituţiilor de ordine publică, a fost respinsă cu 509 voturi împotrivă.

Însă prin alianţa ad-hoc cu AfD, conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aripa bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), au încălcat principiul “cordonului sanitar”, o înţelegere prin care partidele germane din spectrul politic progresist pro-UE s-au angajat să treacă peste diferenţele ideologice dintre ele pentru a izola extrema dreaptă.

Mai mult, aceste partide pro-europene s-au angajat printr-un acord scris în decembrie să refuze orice cooperare “cu partidele care nu se află în interiorul ordinii liberale şi democratice”, aluzie la formaţiunile suveraniste, respectiv partidele anti-sistem de orientare naţionalistă, în special partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi partidul de stânga Alianţa Sarah Wagenknecht (BSW).

În dezbaterea din Bundestag asupra moţiunii, Friedrich Merz şi-a justificat propunerea de a închide de facto graniţele Germaniei în faţa refugiaţilor cu argumentul că şi alte state din UE au recurs la măsuri anti-migraţie.

“Având în vedere că întreaga politică europeană de imigraţie şi azil a devenit disfuncţională şi este disfuncţională, această propunere este una deja permisă de însăşi legislaţia europeană. Permiteţi-mi să vă întreb: Ce fac Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia, Olanda şi multe alte ţări din UE diferit de ceea ce propun eu aici?”, a spus Merz.

În schimb, cancelarul social-democrat Olaf Scholz a avertizat că iniţiativa lui Friedrich Merz de a închide de facto graniţele în faţa migranţilor este contrară dreptului european şi ar face ca Germania să fie comparată cu Ungaria lui Viktor Orban.

“Cea mai mare ţară din UE ar încălca lejer legislaţia comunitară într-un mod în care până acum doar Viktor Orban a îndrăznit să facă în Ungaria, transmiţând un mesaj fatal pentru alte state” membre ale blocului comunitar, a spus Scholz, avertizând astfel că aplicarea măsurilor propuse de Friedrich Merz ar crea un precedent ce ar încuraja şi alte state ale UE să preia acest exemplu considerat negativ la Bruxelles.

Conservatorii din CDU/CSU conduc în sondaje, urmaţi de extrema dreaptă AfD, înaintea alegerilor anticipate convocate pentru 23 februarie, după ce coaliţia lui Scholz a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto.