Moştenirea noului guvern. Bolojan preia o Românie cu numeroase provocări, dar și cu un potențial semnificativ

Avem în sfârşit un guvern, însă ce moştenire are acest guvern. De unde pleacă şi unde sperăm să ajungă!Guvernul Bolojan preia o Românie cu numeroase provocări, dar și cu un potențial semnificativ. Succesul său va depinde de capacitatea de a implementa reforme curajoase, de a gestiona cu rigoare resursele și de a construi o majoritate solidă în Parlament, esențială pentru adoptarea măsurilor necesare.

Cea mai presantă problemă este deficitul bugetar masiv. România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 8,7% din PIB, iar ținta guvernamentală pentru 2025 este de 7,0% din PIB.

Cu toate acestea, Președintele Nicușor Dan a menționat un obiectiv “optimist, realist” de 7,5% din PIB pentru 2025, în timp ce Comisia Europeană anticipează un deficit de 8,6% pentru 2025 și 8,4% pentru 2026. În primul trimestru din 2025, deficitul a crescut deja cu 22% față de anul precedent

Ilie Bolojan este recunoscut pentru eficientizarea administrației locale, iar acest principiu se va extinde la nivel național.

Se anticipează o reformă administrativă amplă, cu un accent puternic pe comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, evaluări semestriale pentru funcționarii publici și concursuri de angajare bazate pe relevanță, nu pe memorare legislativă.

Deși anul 2024 a adus progrese în infrastructură, cu peste 200 km de autostrăzi și drumuri expres inaugurați, România rămâne mult în urma altor state europene. La data de 11 iunie 2025, țara dispunea de un total de 1.302,05 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare.

Cu toate acestea, planurile pentru 2025 vizează inaugurarea a peste 250 km de drumuri noi de mare viteză, arătând un angajament pentru accelerarea recuperării decalajelor.

Pe lângă cei peste 1.300 km operaționali, există încă aproape 780 km sub contract în diferite stadii de execuție și peste 660 km în faza de licitație.

Prioritatea va fi accelerarea proiectelor majore, inclusiv traversarea Carpaților, și atragerea de fonduri europene pentru a moderniza rețeaua rutieră și feroviară, esențială atât pentru economie, cât și pentru securitatea națională.

Esenţial pentru cetăţeni va fi reformarea sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu probleme cronice.

Cheltuielile totale pentru sănătate per capital în 2021 au fost de doar 1.663 EUR, mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene. De asemenea, 4,9% din populație a raportat nevoi medicale nesatisfăcute în 2022, o cifră mai mult decât dublă față de media UE (2,2%), principalii factori fiind costurile și lipsa personalului. Doar aproximativ 3% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate pentru prevenție. În plus, speranța de viață la naștere în România a fost a treia cea mai scăzută din UE în 2022.

Guvernul Bolojan va trebui să se concentreze pe programe eficiente de prevenție, o mai bună alocare a resurselor și soluții pentru criza de personal medical. De asemenea, descentralizarea sistemului și o mai bună absorbție a fondurilor disponibile vor fi cruciale pentru construirea de noi spitale și îmbunătățirea serviciilor medicale.

Probleme şi aşteptări sunt şi în Educaţie! Deși rata de alfabetizare a crescut, sistemul educațional românesc se confruntă cu provocări semnificative.

România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, de 16,6% în 2023, comparativ cu media UE de 9,6%. La nivel de liceu, rata de înscriere este de 83,5% în mediul urban, dar scade sub 60% în mediul rural.

Aproximativ 22% dintre tinerii (25-34 ani) nu au o calificare superioară nivelului secundar, depășind media OECD de 14%. Studiile arată că, anual, aproximativ 23.000 de elevi abandonează școala, ceea ce se traduce printr-o pierdere de aproximativ 190.000 EUR în venituri pe parcursul vieții pentru fiecare absolvent de liceu în comparație cu un elev care a abandonat.